Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) – relansarea apărării europene
Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) decide să finanţeze, să dezvolte şi să relanseze apărarea europeană. 17 noi proiecte au fost recent adoptate oficial de cele 25 de state membre ale PESCO.
Arina Petrovici-Matei, 28.11.2018, 12:11
Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) decide să finanţeze, să dezvolte şi să relanseze apărarea europeană. 17 noi proiecte au fost recent adoptate oficial de cele 25 de state membre ale PESCO.
Cooperarea Structurată Permanentă a fost lansată acum un an, de Consiliul European. Este un format de cooperare fără precedent, care vizează stimularea dezvoltării de proiecte militare şi conceperea de echipamente în comun. PESCO are 25 de state membre; nu participă Danemarca, Malta şi – evident – Marea Britanie, care va părăsi Uniunea în martie anul viitor.
Ţările din PESCO se angajează să-şi crească regulat bugetele de apărare şi lucrează, în grupuri mici, pe cele 17 proiecte agreate încă de anul trecut. După 2020, urmează să fie alimentat un fond cu 1 miliard şi jumătate de euro pentru stimularea proiectelor de cercetare şi de dezvoltare industrială şi susţinerea companiilor europene mici şi mijlocii din sectorul de apărare. Totodată – spune şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini -, Uniunea Europeană va facilita utilizarea de grupuri tactice, de batalioane destinate să intervină în caz de criză şi care nu au mai fost desfăşurate în mai mult de un deceniu din cauza unei proceduri de decizie politică şi administrativă foarte greoaie.
Într-un interviu acordat EuranetPlus, eurodeputatul bulgar Andrey Kovatchev, vice-preşedintele Partidului Popular European, a vorbit despre felul în care acordul european de apărare comună se armonizează cu angajamentele faţă de NATO: Trebuie să construim o comunitate europeană de apărare care nu urmăreşte să dubleze atribuţiile NATO sau angajamentele luate faţă de NATO. Dimpotrivă, trebuie să construim un pilon puternic al NATO în Europa, investind în cercetare şi inovare, în exerciţii militare şi într-o comandă operaţională comună sub steagul Uniunii Europene.
De altfel, şi cu un an în urmă, când s-a lansat PESCO, preşedintele Consiliului European Donald Tusk sublinia că, timp de mulţi ani, cel mai puternic argument împotriva PESCO a fost teama de a nu vulnerabiliza NATO, însă lucrurile stau tocmai invers.
De la eşecul înfiinţării unei Comunităţi Europene a Apărării, în urmă cu 60 de ani, europenii nu au reuşit niciodată să avanseze în acest domeniu, majoritatea ţărilor păstrând în propriile mâini ceea ce, în opinia lor, ţinea strict de suveranitatea naţională. Însă, o succesiune de crize apărute după 2014 – anexarea Crimeei de către Rusia şi conflictul din estul Ucrainei, valul de refugiaţi, apoi votul pentru Brexit şi venirea la putere în Statele Unite a lui Donald Trump – au schimbat semnificativ datele problemei.
