Discuţii europene pe tema drepturilor omului
În ultima perioadă, drepturile omului par a fi vorbe goale, ceva despre care doar vorbim în împrejurări speciale şi care este recunoscut ca aparţinând dar anumitor grupuri.
Gabriela Mitrovici, 19.12.2017, 15:26
În ultima perioadă, drepturile omului par a fi vorbe goale, ceva despre care doar vorbim în împrejurări speciale şi care este recunoscut ca aparţinând dar anumitor grupuri. De la tribuna conferinţei din Tallinn, mai mulţi vorbitori s-au întrebat dacă nu cumva drepturile omului au devenit un set irelevant de valori sau dacă drepturile noastre au devenit atât de evidente încât nici nu ne mai gândim la ele.
Uniunea Europeană se confruntă în această perioadă cu o problemă foarte importantă: cum să combine diferitele spaţii şi obiceiuri culturale astfel încât drepturile omului să fie respectate atât pentru majoritatea populaţiei, cât şi pentru migranţi, dar să fie menţinut, în acelaşi timp, un nivel de securitate care să permită manifestarea acestor drepturi.
La conferinţa organizată de Institutul Estonian al Drepturilor Omului au participat anul acesta peste 400 de activişti, diplomaţi, politicieni, analişti şi experţi din Europa şi din lume, care au dezbătut subiecte importante legate de drepturile omlui. Au fost abordate, din perspectiva acestor drepturi, terorismul, dezvoltarea tehnologică, securitatea, cooperarea culturală şi internaţională.
Dezvoltarea tehnologică generează noi oportunităţi beneficie, dar ultimii ani au demonstrat că progresul tehnologic poate avea şi aspecte negative. Creşterea populismului, pirateria pe internet, ştirile false, infracţiunile cibernetice, grupurile teroriste care folosesc reţelele de socializare pentru a recruta noi adepţi – sunt doar câteva dintre noile ameninţări la adresa drepturilor fundamentale ale omului cu care ne confruntăm în acest secol.
Şi deşi trăim într-un secol în care comunicarea se poate face cu foarte mare viteză, libertatea de exprimare este în continuare unul dintre drepturile cele mai încălcate din lume.
Parlamentul European a decernat, săptămâna trecută, prestigiosul Premiu Saharov pentru libertatea de gândire opoziţiei venezuelene. Această ţară este afectată de o criză politică şi economică puternică, în urma încercării preşedintelui Nicolas Maduro de a-şi consolida puterea şi de a elimina autoritatea Adunării Naţionale, controlată de opoziţie, prin crearea unei adunări rivale pentru rescrierea Constituţiei ţării.
La ceremonia de acordare a distincţiei, desfăşurată la Strasbourg, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus că drepturile omului sunt călcate în picioare în mod arbitrar şi anti-democratic în Venezuela: În acest an, premiul Saharov a fost decernat opoziției democratice din Venezuela, dar pe lângă aceasta premiul este pentru toţi venezuelenii din lume. Parlamentul European este dispus să ajute cu o misiune de observatori electorali, alături de alți actori internaționali. Aceasta este dorința noastră și sperăm că premiul Saharov va contribui la acest deziderat.
Premierul Saharov pentru libertatea de gândire, este acordat anual, din 1988, de Parlamentul European, celor care au o contribuţie excepţională în lupta pentru drepturile omului în întreaga lume.
Prima persoană care a primit acest premiu, în valoare de 50.000 de euro, a fost sud-africanul Nelson Mandela, iar printre laureaţii din ultimii ani s-au numărat persoane care au supravieţuit sclaviei sexuale a grupării jihadiste Statul Islamic.
