Drepturile de autor în piața unică digitală

Giganţii internetului vor trebui să plătească mai mult pentru conţinuturile artistice şi articolele de presă pe care le utilizează, iar platformele care încalcă drepturile de autor vor putea fi mai uşor sancţionate - a decis Parlamentul European.

Daniela Coman, 21.09.2018, 09:32

Giganţii internetului vor trebui să plătească mai mult pentru conţinuturile artistice şi articolele de presă pe care le utilizează, iar platformele care încalcă drepturile de autor vor putea fi mai uşor sancţionate – a decis Parlamentul European.

Europarlamentarii au votat în favoarea extrem de sensibilei reforme în domeniul drepturilor de autor, obiectul unei bătălii fără precedent între artişti şi editori de presă, pe de o parte, şi giganţii Internetului şi activişti pentru libertate în mediul online, de cealaltă parte.

Obiectivul este de a obliga platformele de internet – precum YouTube, deţinut de Google, Wikipedia, Facebook, Apple, Amazon şi alţii – să-i plătească mai bine pe creatorii de conţinuturi, potrivit articolului 13, dar şi să creeze un nou drept conex al drepturilor de autor pentru editorii de presă, potrivit articolului 11, care le va permite publicaţiilor sau agenţiilor de presă să ceară bani pentru articolele, fotografiile, materialele audio şi video reutilizate în mediul online.

Comisarul pentru piaţa digitală, Mariya Gabriel, i-a asigurat pe europarlamentari despre corectitudinea prevederilor acestor articole, intens dezbătute în şedinţa plenară: Articolul 11 vizează susţinerea unui jurnalism de calitate, confruntat, în prezent, cu dificultăţi importante. Dar un astfel de jurnalism este indispensabil pentru noi toţi, cei care trăim în democraţii pluraliste. Articolul 13 se referă la condiţiile în care poate fi accesat pe internet conţinutul creativ, astfel încât cei care au creat un anumit produs să aibă dreptul la o remuneraţie corectă. Vă asigurăm că niciuna dintre dispoziţiile prezente în acest proiect nu îşi propune să distrugă internetul. Nicio dispoziţie nu va dispune închiderea Wikipedia. Nimic din aceste prevederi nu va deteriora patrimoniul cultural european.

Această reformă – cerută în special de mass-media – are rolul de a proteja profesia de jurnalist şi întreprinderile de presă, care cheltuiesc foarte mult pentru a culege şi a difuza informaţii. În schimb, bogaţii internetului nu fac decât, eventual, să selecţioneze şi să dea mai departe munca celor dintâi, fără să cheltuiască prea mult. Potrivit estimărilor, de la începutul anului, peste 7% din veniturile obţinute din publicitate de presa scrisă din Europa au ajuns în conturile platformelor de pe Internet, iar până la sfârşitul anului valoarea va urca la 10 %. Mulţi europarlamentari nu s-au sfiit să declare că este vorba de furtul unei munci, fiind hotărâţi să creeze o bază juridică pentru a proteja întreprinderile de presă.

Acest vot al Parlamentului deschide calea negocierilor între Consiliul Uniunii Europene – unde sunt reprezentate cele 28 de state membre – şi Comisia Europeană, pentru a conveni asupra unui text final. După negocierile, care ar putea dura câteva luni bune, text va fi supus din nou votului în Parlamentul European, apoi implementat în legislaţiile naţionale ale ţărilor membre.