Eurobarometru: impactul reţelelor sociale asupra minorilor
Aproape o treime dintre adolescenții din Uniunea Europeană spun că se simt stresați, triști sau excluși din punct de vedere social din cauza platformelor sociale. Este doar una dintre concluziile unui eurobarometru dat publicității zilele trecute de executivul comunitar.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihaela Mihai, 25.06.2026, 10:18
Sondajul arată că 45 la sută din adolescenții intervievați recunosc că tind să se compare cu ceilalți atunci când utilizează platformele de comunicare socială și aproximativ un sfert dintre adolescenți au întâlnit conținut online problematic.
Discursurile de incitare la ură, promovarea produselor nesănătoase, cum ar fi alcoolul sau alimentele procesate, presiunea asupra modului cum arată, de a respecta anumite standarde estetice, au fost identificate ca exemple de conținut dăunător sau stresant.
Prevalența conținutului generat de inteligența artificială (menționată de 39 la sută dintre adolescenți) și a informațiilor false sau înșelătoare (35 de procente ) ilustrează provocările suplimentare cu care se confruntă adolescenții atunci când consumă conținut online.
Participanții la sondaj recunosc, pe de altă parte, importanța platformelor de comunicare socială pentru menținerea legăturii cu ceilalți și ca sursă de informații și învățare.
Eurobarometrul mai arată însă un lucru important, spune Comisia Europeană, și anume legătura puternică dintre vârsta la care tinerii încep să utilizeze platformele de comunicare socială și timpul total pe care îl petrec în fața ecranelor.
Cei care au început să utilizeze platformele înainte de vârsta de 10 ani declară că petrec în medie zilnic 7 ore și jumătate în fața ecranelor la sfârșit de săptămână, iar cei care au început după vârsta de 14 ani, în jur de 6 ore.
Cel mai frapant, și cuvântul este folosit de Comisie, este faptul că 14 la sută dintre adolescenți declară că petrec mai mult de 10 ore pe zi în fața ecranelor.
Barometrul a fost realizat în lunile martie și aprilie, iar rezultatele au fost făcute publice într-un moment în care tot mai multe țări din lume iau în calcul să interzică accesul minorilor pe rețelele sociale.
Franța, Spania, Portugalia, Danemarca, Marea Britanie sau Norvegia se gândesc serios să impună o limită de vârstă, de 16 ani.
În România, interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale a fost adusă în discuție la începutul anului după crima de la Cenei, din judeţul Timiş, unde doi minori de 13 și 15 ani au ucis alt minor de 15 ani.
Mai trebuie spus că Australia a interzis încă din decembrie accesul adolescenților pe platforme precum YouTube, X, Facebook, Instagram, TikTok sau Snapchat.
