Justiţia europeană dă dreptate Italiei împotriva Meta
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că Italia are dreptul de a impune ca editorii de presă să primească o remuneraţie echitabilă din partea platformelor online care le utilizează conţinuturile. „Această decizie va deschide calea unor negocieri mai echitabile cu platformele online care au abuzat de poziţia lor dominantă” – a răspuns Consiliul European al Editorilor, într-un comunicat.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Arina Petrovici-Matei, 15.05.2026, 09:06
Italia a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în urma unui recurs depus de gigantul american Meta – compania-mamă a Facebook şi Instagram –, împotriva unei legi italiene care prevede că editorii de presă au dreptul să fie remuneraţi echitabil, pentru utilizarea online a conţinuturilor lor. Această lege este o transpunere în dreptul naţional a unei directive europene din 2019 privind drepturile de autor şi drepturile conexe în piaţa unică digitală. „Legislaţia italiană le impune furnizorilor de servicii să negocieze o astfel de remuneraţie cu editorii […] şi să le furnizeze datele necesare pentru a putea face calculul” – se arată în verdictul dat de Curte.
Autoritatea italiană de Tutelă a Comunicaţiilor a stabilit, în 2023, criteriile acestei remunerări. Însă, Meta Platforms Ireland a introdus un recurs în justiţia italiană, în scopul anulării lor, argumentând că este împotriva libertăţii exercitării economice garantate de dreptul european.
De această dată, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că dreptul la o remuneraţie echitabilă a editorilor este compatibilă cu dreptul comunitar, cu condiţia ca aceasta să constituie o contrapartidă economică a autorizaţiei de a utiliza online materialele publicate şi ca editorii să poată refuza să dea această autorizaţie sau să o acorde cu titlu gratuit. În plus, „obligaţiile impuse furnizorilor de a începe negocieri cu editorii, fără a restrânge vizibilitatea conţinuturilor în timpul acestei perioade, şi de a furniza datele necesare calculului remuneraţiei sunt de asemenea admisibile”, pentru că ele sunt „susceptibile să asigure caracterul echitabil al acestor negocieri”. Chiar dacă e binevenit, acest verdict, prin care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene îşi dă, la solicitarea unei ţări membre, interpretarea sa a dreptului comunitar sau a validităţii unui act al Uniunii, nu tranşează litigiul naţional.
Totuşi, Consiliul European al Editorilor a calificat această decizie drept „crucială”, subliniind că intervine în contextul în care „utilizările conţinuturilor jurnalistice simulate de inteligenţa artificială şi transmise de platforme cunosc o expansiune rapidă” şi că „se deschide, astfel, calea unor negocieri mai echitabile cu platformele online care au abuzat de poziţia lor dominantă”.