Parlamentul European cere acțiuni concrete pentru combaterea propagandei și a știrilor false
Amestecul străin în alegeri și știrile false ameninţă serios societăţile democratice, atrage atenția Parlamentul European.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihaela Mihai, 16.10.2019, 09:58
Amestecul extern
poate îmbrăca o mulţime de forme, de la campanii de dezinformare pe platformele
de comunicare socială la atacuri cibernetice.. Nu trebuie ignorat nici
sprijinul financiar direct sau indirect
acordat unor partide politice, se arată în rezoluția adoptată săptămâna trecută
de Parlamentul european.
Organizarea de alegeri libere și corecte intră în
primul rând de competența statelor membre, a spus în timpul
dezbaterilor care au precedat adoptarea documentului actualul comisar european
pentru justiție, Vera Jourova. Dar tot
ea a adăugat: Este însă necesară și o abordare la nivel european,
dacă luăm în considerare dimensiunea transnațională a eforturilor de manipulare
a rezultatelor alegerilor . Avem nevoie de cooperare pentru a face față
amenințărilor.
Iar membrii
Parlamentului European atrag atenția că deși statele membre ale Uniunii au
interzis total sau parţial donaţiile străine către partide şi candidaţi,
actorii străini găsesc modalităţi de a ocoli aceste prevederi.
Europarlamentarii
se declară, în același timp, profund îngrijoraţi de ‘natura extrem de
periculoasă a propagandei ruse’, care este principala sursă de dezinformare în
Europa. De la începutul anului și până acum au fost înregistrate nu mai 998 de cazuri faţă 434 de-a lungul întregului
an trecut.
Membrii
legislativului comunitar nu uită nici de ‘acţiunile agresive’ ale unor state
sau ale unor organizații din țări din afara Uniunii care urmăresc să submineze, citez din
rezoluție, suveranitatea ţărilor în curs de aderare din Balcanii de Vest şi a
celor din Parteneriatul estic, din care face parte și Republica Moldova.
Ce este de făcut
în aceste condiții? În rezoluţia adoptată săptămâna trecută, Parlamentul
European cere un cadru juridic la nivelul
întregii Uniuni cu privire la aceste
amenințări hibride. Iar companiilor de
internet şi platformelor de comunicare socială li se cere să coopereze pentru combaterea
dezinformării, în conformitate cu un cod de bune practici semnat în octombrie
anul trecut. Totul fără să se aducă atingere libertății de exprimare.
