Parlamentul European cere măsuri mai dure împotriva hărţuirii cibernetice în UE
Parlamentul European cere, într-o rezoluţie, aplicarea strictă a legislaţiei comunitare existente, o definiţie armonizată a hărţuirii cibernetice şi o responsabilitate sporită a platformelor pentru a îmbunătăţi protecţia victimelor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Arina Petrovici-Matei, 07.05.2026, 12:36
În rezoluţia adoptată zilele trecute, plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, solicită sancţiuni eficiente şi disuasive pentru infracţiunile de hărţuire cibernetică, facilitând raportarea incidentelor pentru victime şi eliminând lacunele juridice la nivelul Uniunii Europene în ce priveşte recunoaşterea amplorii şi gravităţii depline a problemei. Eurodeputaţii se declară îngrijoraţi de creşterea hărţuirii cibernetice şi a abuzurilor online bazate pe imagini sau videoclipuri, sugerând că măsurile existente ar putea să nu fie suficiente. Ei solicită Comisiei Europene să evalueze dacă este necesară o definiţie armonizată a hărţuirii cibernetice la nivelul Uniunii şi dacă aceasta ar trebui recunoscută ca infracţiune cu dimensiune transfrontalieră în blocul comunitar.
O altă cale, susţin eurodeputaţii, ar fi adăugarea infracţiunilor motivate de ură pe lista infracţiunilor incriminate de Uniune, deoarece aceasta ar acoperi şi cazurile cele mai grave – relevă un comunicat al Legislativului comunitar, care se declară dezamăgit de lipsa unui cadru juridic pentru detectarea materialelor online care conţin abuzuri sexuale asupra copiilor şi solicită Comisiei să acţioneze rapid pentru a se asigura că platformele digitale adoptă mecanisme voluntare de raportare.
Legislativul comunitar insistă asupra necesităţii de a trage la răspundere platformele online în ce priveşte prevenirea şi combaterea hărţuirii cibernetice, avertizând cu privire la anumite modele de afaceri care stimulează răspândirea conţinutului care incită la ură, afectând în special minorii şi femeile. Eurodeputaţii critică şi sistemele de recomandare hiperpersonalizate care aduc în prim-plan discursurile de incitare la ură şi trec în plan secund conţinuturile mai puţin controversate.
Eurodeputaţii sunt preocupaţi de utilizarea tot mai frecventă a inteligenţei artificiale în scopuri abuzive – de exemplu, generarea de deepfake-uri şi de conţinut intim fără consimţământ – şi solicită furnizorilor să respecte obligaţiile prevăzute în Regulamentul vizând IA în ce priveşte etichetarea. Ei reafirmă şi necesitatea interzicerii aşa-numitelor „aplicaţii de nudificare”, aflate în prezent în curs de negociere.
