Politicile europene privind migraţia la 4 ani de la criza din 2015
Migrația va fi una dintre principalele teme abordate în campania pentru alegerile europarlamentare, primele care au loc după marea criză din 2015.
Cătălin Gomboș, 13.03.2019, 09:30
Migrația va fi una dintre principalele teme abordate în campania pentru alegerile europarlamentare, primele care au loc după marea criză din 2015. În cei patru ani care au trecut de la criză, Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri pentru o mai bună gestionare a fluxurilor de migranți, iar eforturile în acest sens vor continua.
Alegerile pentru Parlamentul European sunt văzute de mulți observatori și politicieni drept o bătălie între pro-europeni și populiști, iar aceștia din urmă pun accentul pe discursul anti-migrație. De altfel, creșterea înregistrată în ultimii ani de formațiuni populiste și de extremă dreapta din numeroase țări europene are ca punct de pornire marele val migraționist din 2015 când sute de mii de persoane, majoritatea refugiați sirieni, au trecut Marea Mediterană înspre Grecia, iar de acolo au continuat pe jos către vestul și nordul Europei. Statele europene au fost luate prin surprindere de valul din 2015 iar modul de gestionare a acestuia a fost criticat, însă de atunci au fost luate numeroase măsuri între care securizarea frontierelor, dezmembrarea unor rețele de traficanți de persoane, sporirea ajutoarelor oferite unor state de origine pentru a le ajuta să preia migranții, precum și acordarea de sprijin unor state terțe, cum ar fi Turcia sau Libia, care găzduiesc populații mari de migranți. Rezultatul îl reprezintă o scădere a fluxului de migranți sub nivelul înregistrat în 2013, așadar cu doi ani înainte de criză.
Comisarul European pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie, Dimitris Avramopoulos atrage atenția că succesul este un rezultat al muncii depuse în comun de statele membre și că, în contextul în care migrația va rămâne și în anii următori o problemă globală, eforturile trebuie să continue:
Ce era adevărat în anul 2015 continuă să fie valabil și astăzi: în primul rând, nicio țară nu poate să facă acest lucru singură și toată lumea în Europa trebuie să înțeleagă. În al doilea rând, nu ne putem concentra asupra unui singur tip de măsuri. Trebuie să lucrăm pe toate fronturile, împreună și în același timp. Presiunea migrației globale și riscul instabilității în vecinătatea noastră vor menține migrația printre prioritățile agendei politice. Toată lumea este de-acord că nu putem să revenim la situația în care ne aflam în 2015. Putem merge mai departe într-un singur mod: continuând să lucrăm la abordarea noastră complexă. Să construim parteneriate ambițioase cu țări terțe, să întărim granițele noastre externe și să punem pe picioare un sistem sigur de azil. Lucrul cel mai important pe care l-au arătat ultimii 4 ani este că putem avea succes doar când lucrăm împreună.
Chiar dacă situația s-a ameliorat, sunt necesare în continuare o serie de măsuri pentru fiecare din cele trei mari rute de migrație din Mediterană. În Vest este nevoie o intensificare a sprijinului pentru Maroc, un punct de plecare tot mai căutat în ultima perioadă. În centru este necesară îmbunătățirea situației migranților aflați în Libia. În est, zona afectată de valul din 2015, Grecia are nevoie de ajutor European pentru a putea gestiona mai bine migranții aflați pe teritoriul său.
