Roxana Mînzatu, propunerea oficială a României pentru funcția de comisar european
Noua Comisie Europeană nu va obţine paritatea de gen, aşa cum a cerut actuala şefă a executivului comunitar, Ursula von der Leyen, care va prezida în continuare acest for. România se numără printre cele 9 ţări care au respectat solicitarea acesteia de a nominaliza o femeie pentru funcţia de comisar european.
Mira Gomboș, 03.09.2024, 09:47
Dacă în fosta Comisie Europeană, echilibrul de gen a fost respectat, cu 13 femei şi 14 bărbaţi în configuraţie, actuala echipă, care va fi condusă tot de Ursula von der Leyen, va avea de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei, pentru că majoritatea statelor membre au propus doar bărbaţi pentru posturile de comisari, în pofida faptului că politiciana germană ceruse ca fiecare capitală europeană să propună o femeie şi un bărbat, aminteşte EFE.
Din numele cunoscute până în prezent, doar nouă sunt femei, desemnate de Germania, Croaţia, Estonia, Spania, Finlanda, Portugalia, Suedia, România şi Belgia, listă la care s-ar putea adăuga Bulgaria, singura ţară care a propus, la termenul limită stabilit pentru 30 august, un bărbat şi o femeie.
În echipa de 27 de înalţi funcţionari care vor forma Colegiul comisarilor, câte un portofoliu de comisar pentru fiecare ţară membră a UE, ar putea în continuare să se înregistreze schimbări, pentru că însăşi Ursula von der Leyen poate respinge candidaţi.
Odată ce echipa a fost acceptată şi portofoliile distribuite, Parlamentul European va examina fiecare candidat în parte şi va trebui să aprobe Comisia Europeană în ansamblul său, dat fiind că legislativul european a susţinut-o pe politiciana creştin-democrată germană pentru un nou mandat la conducerea executivului european.
Chiar dacă au existat ajustări (în ultima legislatură au fost schimbate două propuneri), este greu de imaginat o schimbare atât de amplă încât să ducă la o Comisie Europeană cu paritate de gen.
Nu este obligatoriu ca executivul european să aibă această caracteristică, iar tratatele cer doar să se respecte un echilibru de gen, politic şi geografic. Totuşi, obţinerea parităţii de gen a fost unul dintre obiectivele Ursulei von der Leyen, cea care în 2019 a devenit prima femeie care a prezidat Comisia Europeană.
În ciuda lipsei de chipuri feminine de pe listă, unele dintre cele mai importante posturi vor fi ocupate de femei, începând cu cea de preşedintă a Comisiei Europene şi continuând cu înalta reprezentantă pentru politica externă a UE, fosta şefă de guvern din Estonia, liberala Kaja Kallas.
Cât despre propunerea României, europarlamentarul PSD, Roxana Mînzatu, aceasta este licenţiată în ştiinţe politice în limba engleză, a fost deputat de Braşov în legislatura trecută, iar în 2019 a fost numită ministru al Fondurilor Europene, în Guvernul Dăncilă.
