Se caută încă o poziţie comună în privinţa viitoarei politici agricole comune
Țările membre ale Uniunii Europene sunt în continuare în căutarea unei poziții comune cu privire la viitoarea politică agricolă comună.
Mihaela Mihai, 07.06.2019, 11:36
Țările membre ale Uniunii Europene sunt în continuare în căutarea unei poziții comune cu privire la viitoarea politică agricolă comună. Reformele au fost propuse în urmă cu un an, dar au fost primite încă de la început cu prudență. Unul din motive – nu se știe deocamdată câți bani va primi agricultura în viitorul buget multianual al Uniunii.
Dacă vorbim în termeni de tactică și strategie, statele membre ale Uniunii Europene consideră că ar trebui să știe cum va arăta viitorul buget comunitar multianual înainte de a ajunge la vreo concluzie referitoare la viitoarea politică agricolă comună, cu aceste cuvinte a sintetizat comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, stadiul negocierilor purtate între statele membre la un an de când Comisia Europeană și-a făcut publice planurile privind reforma politicii agricole comune.
Propunerile au fost primite încă de la început cu prudență de miniștrii europeni ai agriculturii, iar nemulțumirile au fost legate în primul rând de intenția executivului comunitar de a aloca mai puțini bani. Ar fi vorba, potrivit planurilor făcute publice de Comisia Europeană, de 365 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.
La un calcul simplu, înseamnă cu peste 5 la sută mai puțini bani pentru agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii față de actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020. De vină ar fi ieșirea din Uniunea Europeană a Marii Britanii, unul din marii contributori la bugetul comunitar, dar și dorința Bruxelles-ului de a finanța noi priorități, precum apărarea, securitatea internă sau migrația. Comisia promitea în schimb mai multă flexibilitate și o atenție sporită acordată schimbărilor climatice.
Sunt încă rezerve și se poartă în continuare negocierii și în privința ideii Comisiei Europene de a intoduce un nou sistem în care obiectivele generale să fie stabilite la Bruxelles. Potrivit planurilor, statele membre ar urma să fie responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european. Cum ar funcționa acest sistem, explica anul trecut Phil Hogan:
Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților. Totul depinde de progresele realizate!
Se poartă așadar în continuare discuții între statele membre. Phil Hogan a ținut să precizeze că pe timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene au fost înregistrate progrese considerabile. Revine acum Finlandei, care preia președinția de la 1 iulie, să ducă la bun sfârșit negocierile, a mai spus comisarul european pentru agricultură.
În paralel, propunerile sunt studiate și de Parlamentul european. Documentul a trecut de comisia pentru agricultură, însă nu a existat un vot în plen înainte de încheierea actualei legislaturi. Și cum luna trecută au fost alegeri și a fost desemnat un nou Parlament European este de așteptat ca și aici discuțiile să mai dureze ceva timp.
