Viitorul Parteneriatului Estic din perspectiva europeana
Colaborarea cu statele din Parteneriatul estic continuă să reprezinte o prioritate pentru Uniunea Europeană. Comisia a prezentat recent o propunere privind obiectivele politice ale Parteneriatului estic după 2020.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Cătălin Gomboș, 26.03.2020, 13:32
Parteneriatul estic a fost lansat în 2009, în cadrul politicii de vecinătate a UE, și vizează apropierea de 6 state aflate la frontiera estică a UE: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Ideea era că parteneriatul va încuraja reformele în țările vizate, iar acestea aveau perspectiva unor asocieri cu Uniunea Europeană și chiar a unei viitoare integrări în aceasta.
Bruxellesul a acceptat, în anii care au urmat, că nu toate țările din grupul celor 5 sunt interesate în egală măsură de consolidarea legăturilor cu UE. Limitele parteneriatului au devenit clare la summitul Parteneriatului de la Vilnius, din 2013, când, în urma unor uriașe presiuni ale Rusiei, Ucraina a decis să nu mai semneze Acordul de asociere la UE, ceea ce a pus în mișcare evenimentele care au dus la Maidan, invadarea Crimeei și războiul din Donbass. Republica Moldova a semnat un Acord de asociere la o dată ulterioară, însă deși la vremea respectivă țara era considerată un caz de success, în anii care au urmat i-a dezamăgit pe partenerii europeni.
Obiectivele privind viitorul parteneriatului au fost stabilite după consultări demarate anul trecut, după cum a declarat comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate, Oliver Varhelyi:
În urma unor ample consultări publice, am stabilit cinci obiective concrete pentru viitor. Primul dintre ele este esențial: suntem împreună pentru economii robuste, durabile și integrate. Doar prin stimularea economiilor și investițiilor, crearea de locuri de muncă și oportunități economice, precum și cu o conectivitate mai puternică, putem construi o bază reală pentru succes. Lucrând la cel de-al doilea, împreună pentru instituții responsabile, statul de drept și securitatea, ar trebui să putem crea coloana vertebrală a statelor care răspund în fața propriilor cetățeni, a societăților deschise și a economiilor puternice.
De asemenea, trebuie să lucrăm împreună pentru durabilitatea climatului și a mediului, precum și pentru o transformare digitală capabilă să răspundă în mod specific provocărilor moderne. În cele din urmă, trebuie să ne asigurăm împreună că societățile noastre sunt robuste, corecte și inclusive. Ne-am angajat să avem un parteneriat estic ambițios, care ajută țările partenere să stea pe propriile picioare, astfel încât să poată răspunde eficient la provocări, cum ar fi actuala pandemie de coronavirus.
Pentru a fi puse în practică, obiectivele Comisiei Europene trebuie asumate și de Parlament și Consiliu, urmând ca un mandat ferm să fie acordat în cadrul summitului Parteneriatului Estic.
