1000 de cazuri de dezinformare, detectate în UE de la începutului anului
Cazurile de dezinformare din UE (fake news) s-au dublat în prima parte a anului, în contextul scrutinului electoral pentru Parlamentul European.
Lica Manolache, 18.06.2019, 13:46
Uniunea Europeană a strâns probe cu privire la activitatea de dezinformare “continuă şi susţinută” făcută de Rusia şi care a vizat scăderea prezenţei la vot în timpul alegerilor europarlamentare din 23-26 mai şi influenţarea preferinţelor alegătorilor, a anunţat Comisia Europeană.
Într-un raport publicat, vineri, Comisia Europeană arată că dovezile strânse în ultimele luni au indicat o activitate de dezinformare continuă şi susţinută din partea surselor ruse care vizau reducerea prezenţei la vot şi influenţarea preferinţelor electorale”.
Totodată, au fost prezentate progresele înregistrate în combaterea dezinformării și principalele concluzii desprinse din alegerile europene. Datele arată că, de la începutul anului, au fost detectate 1000 de cazuri de dezinformare au fost detectate, față de numai 434 în aceeași perioadă a anului trecut.
„Alegerile europene nu au fost lipsite de dezinformare”
Deși este încă prea devreme pentru a trage concluzii finale cu privire la nivelul și impactul dezinformării în recentele alegeri pentru Parlamentul European, acțiunile UE realizate împreună cu numeroși jurnaliști, verificatori ai veridicității informațiilor, platforme, autorități naționale, cercetători și membri ai societății civile, au contribuit la împiedicarea atacurilor și la expunerea tentativelor de ingerință în procesele noastre democratice, a comunicat Comisia Europeană.
Suntem convinși că eforturile noastre au contribuit la limitarea impactului operațiunilor de dezinformare, inclusiv din partea actorilor străini, datorită coordonării mai strânse între UE și statele membre. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut. La urma urmei, alegerile europene nu au fost lipsite de dezinformare și nu ar trebui să acceptăm acest lucru ca fiind noua normalitate. Actorii nocivi își modifică în mod constant strategiile, așa că trebuie să ne străduim să fim mereu cu un pas înaintea lor. Combaterea dezinformării este o provocare comună pe termen lung pentru instituțiile și statele membre ale UE”, se arată într-o declarație comună a mai multor înalți oficiali europeni.
Strategia UE de pentru combaterea dezinformării și a campaniilor „fake news”
Comisia Europeană mai menționează că UE s-a concentrat pe patru componente complementare:
1. UE și-a consolidat capacitățile de identificare și combatere a dezinformării, prin intermediul Grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE și al Celulei de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă. De asemenea, UE a îmbunătățit răspunsul coordonat prin instituirea unui sistem de alertă rapidă pentru a facilita schimbul de informații între statele membre și instituțiile UE.
2. Prin intermediul unui Cod voluntar de bune practici privind dezinformarea, UE a colaborat cu platformele online și cu industria pentru a spori transparența comunicărilor politice și a împiedica utilizarea în scop manipulator a serviciilor furnizate de acestea, pentru a se asigura că utilizatorii știu de ce vizualizează materiale și anunțuri publicitare politice specifice și că pot vedea de unde și de la cine provin aceste materiale.
3. Comisia și Înaltul Reprezentant, în cooperare cu Parlamentul European, au contribuit la creșterea gradului de sensibilizare și de reziliență față de dezinformare în cadrul societății, în special prin difuzarea în mai mare măsură de mesaje bazate pe fapte și prin intensificarea eforturilor de promovare a educației în domeniul mass-mediei.
4. Comisia a sprijinit eforturile statelor membre de a asigura integritatea alegerilor și de a consolida reziliența sistemelor democratice ale Uniunii. Crearea unor rețele electorale la nivelul UE și la nivel național, cu legături către sistemul de alertă rapidă, a îmbunătățit cooperarea privind amenințările potențiale.
