Creștere a numărului cererilor de azil în UE
Peste 75.000 de prime cereri de azil au fost depuse în luna februarie a acestui an, dar cele mai multe solicitări nu vin din partea cetățenilor ucraineni.
Lica Manolache, 30.05.2023, 20:20
Numărul cererilor de azil depuse pentru prima dată în ţările Uniunii Europene de către persoane în căutare de protecţie internațională a înregistrat o creștere considerabilă în luna februarie, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres. Astfel, în statele membre au fost depuse 76.505 prime cereri de azil din partea unor cetățeni din afara UE, ceea ce înseamnă o creştere de 41 puncte procentuale față de luna februarie a anului trecut, arată datele Eurostat citate de agenția de presă menționată.
Patru state UE acumulează peste 75% din cererile de azil
Cele mai multe solicitări de azil au aparținut unor cetăţenil sirieni, urmaţi de afgani, columbieni şi venezueleni. Germania, Spania, Franța și Italia au înregistrat cele mai multe cereri, cele patru țări UE au acumulat peste trei sferturi din cererile de azil, iar 2.745 au aparținut unor minori neînsoțiți.
Datele Eurostat mai arată că numărul de solicitări primite din partea ucrainenilor – care crescuse de la 2.105 în februarie 2022 la 12.190 în martie acelaşi an – a scăzut sub nivelul de anul trecut, la numai 1.110 de cereri în februarie 2023. O explicație pentru numărul scăzut ar fi că mulţi refugiați ucraineni beneficiază de protecţie temporară. Mai multe solicitări de azil au venit din partea unor cetățeni ruși (2.385 de cereri), a opta țară după numărul se cereri.
Uniunea Europeană se confruntă cu un potenţial număr record de tentative de intrări ilegale în acest an. De altfel Agenţia de protecţie a frontierelor UE (Frontex), a raportat la începutul lunii mai cel mai ridicat număr de sosiri neautorizate în spațiul UE pentru perioada de după 2016.
Numărul cererilor de azil în statele UE, în perioada 2019-2023 / Sursa: Eusrostat
Negocieri intense privind pactul pentru migrație
Luna trecută, Joi, Parlamentul European a aprobat demararea negocierilor cu Consiliul Uniunii Europene în vederea încheierii Pactului European pentru Migrație și Azil. Acesta se bazează pe un set de propuneri care includ, printre altele, o cerere de relocare obligatorie a migraților între statele membre ale UE în situații de criză, conform informațiilor furnizate de agenția EFE.
Pactul a fost prezentat de către Comisia Europeană încă din septembrie 2020, însă progresele la negocieri au fost lente şi persistă dezacordurile asupra elementelor cele mai conflictuale. Chiar săptămâna trecută, guvernul polonez s-a exprimat împotriva planului prin vocea ministrului pentru afaceri europene, Szymon Szynkowski, a calificat drept dăunătoare şi ineficiente mecanismele de relocare obligatorie a migranţilor” propuse de Comisia Europeană. Ne opunem ferm oricărei încercări de a reveni la acest proiect” al cotelor obligatorii de refugiaţi, a precizat oficialul polonez, potrivit agenției EFE.
Executivul de la Varșovia își motivează poziția prin cheltuielile cu cei peste un milion de refugiați ucraineni, găzduiți de Polonia, considerând insuficiente ajutoarele europene acordate pentru fiecare refugiat ucrainean.