Cum va arăta Parlamentul European în următorii cinci ani
Alegerile pentru Parlamentul European s-au încheiat cu un val de creșteri pentru partidele de dreapta din statele UE. Însă, formațiunile de centru-dreapta și centru-stânga vor avea o majoritate confortabilă și în următorii cinci ani.
Lică Manolache, 11.06.2024, 22:18
Numărătoarea voturilor pentru Parlamentul European este aproape încheiată în toate cele 27 de state membre. Scrutinul a adus rezultate-șoc în unele țări cum ar fi Franța, unde președintele Emmanuel Macron a decis să dizolve Adunarea Națională (parlamentul francez), după ce Rassemblement National, formațiune de extremă dreapta condusă de Marie Le Pen, a câștigat alegerile europene.
Partidele așa-numite suveraniste sau de extremă dreaptă au obținut scoruri mari și în alte state membre precum Germania, Austria sau Țările de Jos. Și România va trimite în forul legislativ european șase deputați din partea formațiunii AUR, dar și doi reprezentanți ai S.O.S. România.
PPE și S&D rămân cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European
Cu toate acestea, atât popularii, câștigătorii scrutinului, cât și social-democrații europeni au obținut rezultate foarte bune care le asigură o majoritate în PE. Lor li se alătură cei din Renew, al treilea cel mai mare grup.
Astfel, Partidul Popular European (centru-dreapta) a obținut 186 de locuri în Parlamentul European, grupul S&D (social-democrații) are 137 de parlamentari, iar liberalii din Renew vor avea 79 de locuri. Din noua structură a PE vor mai face parte 73 de europeutați din CRE (conservatorii și reformiștii europeni) și 58 din ID (Identitate și Demorcație). Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană rămâne cu 52 de eurodeputați, în timp ce Grupul Stângii a obținut 36 de mandate. Alți 46 de membri sunt neafiliați.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a felicitat colegii populari: „Am câștigat alegerile europene. Suntem de departe cel mai puternic partid. Suntem ancora stabilității. Ne vom îndrepta către marile familii politice care au format platforma, adică spre S&D și Renew. Am colaborat bine în ultimii cinci ani și de aceea ne bazăm pe o relație constructivă dovedită. Îmi doresc să continui pe această cale cu cei care sunt pro-Europa, pro-Ucraina și pentru statul de drept.”
Structura PE pentru anii 2024-2029 (rezultate parțiale) / Sursa: results.elections.europa.eu
Prezența la vot în România și UE
În ceea ce privește prezența la vot, interesul pentru alegerile europene continuă să crească. Astfel, dacă în 2019 au votat 50,66% dintre cetățenii Uniunii, la scrutinul de anul acesta au participat 50,97% dintre europenii cu drept de vot.
La fel ca în 2019, România a avut o prezență la urne peste media europeană. De altfel a fost și cea mai mare prezență la vot pentru alegerile europene de la intrarea României în UE. Astfel 52,42% de români au votat la alegerile din 9 iunie, a noua cea mai mare prezență la urne din UE. Astfel, ponderea votanților a crescut cu 1,2% față de scrutinul din 2019. În urmă cu cinci ani creșterea a fost de 18,63% peste participarea românilor la eurparlamentarele din 2014.
La nivelul Uniunii, cea mai mare prezență la vot pentru alegerile europene de anul acesta s-a înregistrat în Belgia (89,82%), Luxemburg (82,29%) şi Malta (73%). Cifre peste media UE s-au mai înregistrat în Germania (64,78%) Ungaria (59,26%), Cipru (58,86%), Danemarca (58,23%) şi Austria (54,10%).
Comparativ cu 2019, cele mai mari creșteri ale prezenței la vot au avut loc în Ungaria cu 59,26%, (aproape 16% peste prezența din 2019) , Cipru cu 58,86% (+14%), Slovenia cu 41,36% (+12%) şi Slovacia cu 34,38% (+x11%).
