Eurobarometru privind calitatea aerului în statele UE
Românii sunt îngrijorați de efectele poluării aerului asupra sănătății și mediului, însă nu au informații despre standardele privind calitatea aerului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 24.10.2022, 22:59
Întrebați despre calitatea aerului din țara noastră în ultimii 10 ani, mai bine de jumătate dintre respondenții români (54%) consideră că a rămas la fel, în timp ce 38% văd o deteriorare a acesteia. La nivelul Uniunii Europene, 47% dintre respondenți sunt de părere că în ultimul deceniu calitatea aerului s-a înrăutățit în timp ce 36% spun că nu văd o schimbare.
Cele mai mari îngrijorări ale românilor, dar și ale celorlalți cetățeni UE, sunt legate de impactul pe care poluarea aerului o are asupra sănătății și a mediului înconjurător. Mai mult de 8 din 10 respondenți consideră că bolile respiratorii (85% în România și 89% media UE), astmul (84% România și 88 % media UE) și bolile cardiovasculare (88% România și 83 % media UE) sunt probleme grave în țările lor, cauzate de poluarea aerului.
Problemele de mediu cauzate de poluarea aerului în corpurile de apă, cum ar fi acidifierea și eutrofizarea reprezintă, de asemenea, o problemă gravă pentru 83% dintre europeni și pentru 71% dintre români. Acidifierea apei este cunoscută ca ploaia acidă, cea afectează pădurile și alte medii, iar eutrofizarea înseamnă creșterea materiei organice dintr‐un ecosistem cum ar fi creșterea excesivă a algelor care duce la moartea peștilor din râuri sau lacuri.
Eurobarometrul mai arată că europenii nu dispun de informații cu privire la problemele legate de calitatea aerului în țara lor, iar trei sferturi di populația Uniunii (74% în România și 73% media celor 27 de state membre) spun că nu au auit de standardele UE existente în materie de calitate a aerului. Din totalul românilor care au auzit de aceste standarde, 55% afirmă că acestea ar trebui consolidate (67% media europeană).
Sondajul indică sprijin din partea populației pentru mai multe acțiuni de promovare a calității aerului, în special la nivel internațional. Astfel, 50% dintre respondenții români consideră că poluarea aerului ar trebui abordată la nivel național, apoi la nivel internațional (39%), regional și local (31%) și, în cele din urmă, la nivelul UE (30%). Alți 9% dintre aceștia sunt de părere că acțiunile ar trebui întreprinse simultan la toate nivelurile.
Majoritatea europenilor consideră că instalațiile industriale mari, producătorii de energie pe bază de combustibili fosili, autoritățile publice și angajatorii nu depun suficiente eforturi pentru a promova calitatea aerului. Totodată, cei mai mulți cetățeni UE sunt de părere că sectorul gospodăriilor depune suficiente eforturi în acest sens.
Utilizarea mijloacelor de transport public, mersul cu bicicleta sau mersul pe jos sunt metodele la care recurg cel mai des europenii pentru a reduce emisiile nocive în aer (29% în România față de 41% media UE), potrivit unui comunicat al Comisiei Europene care însoțește datele sondajului.
