Numărul tinerilor și copiilor europeni cu o situație materială precară

România are a doua cea mai mare rată a tinerilor, dar și a minorilor din UE care se confruntă cu o situație materială precară.

Lica Manolache, 13.06.2025, 21:03

Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) a prezentat săptămâna aceasta noi cifre despre europenii afectați de sărăcie.  Potrivit datelor pentru anul trecut, 5,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 28 de ani avea o situație materială precară și de confruntau cu deprivarea socială severă. Cele mai mari rate s-au înregistrat în Bulgaria (17,2%), România (14,7%) și Grecia (14,4%). La polul opus, proporția a fost sub 3% în 10 state membre, iar Croația (0,7%) și Slovenia (1%) au raportat cele mai mici rate.

Totodată, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială pentru aceeași grupă de vârstă  era de 24,1% în 2024, cu 3,1 puncte procentuale peste rata întregii populații a Uniunii Euopene. Din nou, Bulgaria a avut cea mai mare rată din blocul comunitar (32,4%), iar cea mai mică proporție s-a înregistrat în Slovenia (9,9%). În total, 17,3 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani erau în risc de sărăcie și excluziune socială în cele 27 de state membre.

Tinerii afectați de situația materială și deprivare socială în UE / Sursa: Eurostat

Un alt set de date publicat vineri de către Eurostat arată că 13,6% dintre copiii europeni cu vârsta mai mică de 16 ani din aflau aveau situație materială precară. Deprivarea materială specifică copiilor se bazează pe incapacitatea de a-și permite cel puțin 3 din cele 17 elemente (bunuri sau servicii) considerate necesare sau dezirabile pentru ca oamenii să aibă un standard de viață considerat „acceptabil”, se arată în comunicatul instituției.

Din nou, România a avut a doua cea mai mare rată din Uniune (31,8%), în spatele Greciei (33,6%), și la mică distanță de Bulgaria (30,4%), toate la mare distanță de restul statelor membre. De cealaltă parte, cele mai scăzute rate a minorilor care se confruntă cu deprivarea materială au fost înregistrate în Croația (2,7%), Slovenia (3,8%) și Suedia (5,6%).

Potrivit Eurostat, rata de deprivare materială este direct legată de nivelul de educație al părinților. Astfel, doar 5,6% dintre copiii ai căror părinți aveau studii terțiare s-au confruntat cu o stare materială precară, față de 39,1% dintre minorii ai căror părinți aveau cel mult studii gimnaziale.

Slovacia (88,6%) și Bulgaria (84,1%) au avut cele mai mari ponderi ale copiilor ai căror părinți aveau un nivel scăzut de educație și care s-au confruntat cu deprivare materială, iar cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Polonia (9,1%) și Luxemburg (9,2%).

În gospodăriile în care părinții aveau studii terțiare, cele mai ridicate rate ale deprivării materiale în rândul copiilor au fost înregistrate în Grecia (17,6%), Spania (11,6%) și Bulgaria (8,1%). Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Slovenia (0,6%), Croația (0,7%) și Cehia (0,8%).

Deprivarea materială în rândul copiilor din statele UE / Sursa: Eurostat