Raportul de țară al Comisiei Europene pentru România
România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de țară din 2019, se arată în raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană.
Lica Manolache, 27.02.2020, 19:44
România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de țară din 2019, se arată în raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Documentul subliniază că s-au înregistrat progresele în sectorul financiar-bancar, dar acestea au fost contracarate de lipsa unor progrese privind cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune și predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanța companiilor de stat.
Raportul Comisiei mai evidențiază lipsa investițiilor sustenabile în infrastructura de transport, energie și mediu, dar și performanțele slabe în domeniile cercetării și inovării din România. De asemenea, corupția rămâne o problemă majoră pentru mediul de afaceri din țara noastră.
Chiar dacă România a înregistrat o creștere economică de aproximativ 5% în ultimii 3 ani, “creșterea inegalității și sărăcia rămân la un nivel ridicat, în timp ce disparitățile regionale se adâncesc”, mai arată raportul.
Deficitul bugetar se mărește considerabil, iar datoria va urca la 90% din PIB
Executivul comunitar avertizează asupra deficitului bugetar care va continua să se mărească în următoarea perioadă. Este de așteptat să crească mai mult, în special din cauza creșterii punctului de pensie cu 40% din septembrie.
“Creșterea puternică a cererii interne, stimulată de tăierile de taxe și de creștere a salariilor a reprezentat motorul creșterii economice în ultimii ani. Acest model de creștere bazată pe consum a împins contul curent și finanțele publice spre creșterea deficitelor”, se arată în documentul Comisie.
Deficitul comercial este așteptat să se deterioreze în 2020 și 2021, la 5,1%, respectiv 5,4%. Totodată, datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar valoarea cesteia ar urma să depăşească 90% din PIB până în 2030.
Forța de muncă, o problemă reală pentru România
Raportul trage un semnal de alarmă asupra dinamicii pieței forței de muncă. România se confruntă atât cu emigrația lucrătorilor spre alte state europene, dar și cu o populația în scădere sin cauza sporului natural negativ. În 2018, românii au fost cel mai mare grup de cetățeni din UE de vârstă activă (20-64 ani) care locuiau în alte state membre, respectiv peste 2,5 milioane de persoane. Emigrația românilor de vârstă activă a crescut cu 7% față de 2017, ceea ce necesită eforturi continue pentru a recalifica şi îmbunătăți calificarea forței de muncă rămase în țâră, subliniază Executivul comunitar.
O altă problemă pentru forța de muncă din România este inactivitatea cetățenilor. În al treilea trimestru al anului trecut, ponderea persoanelor inactive din totalul populației se ridica la 31,6%. Executivul comunitar mai atrage atenția asupra faptului că România are printre cei mai mulți tineri din UE care nu urmează o formă de învățământ, nu sunt angajați sau nu sunt în programe de formare profesională.
