Votul în rândul tinerilor la alegerile europene
Opt din zece tineri români spun că își vor exprima votul în scrutinul pentru alegerile europene, potrivit unui sondaj Eurobarometru.
Lica Manolache, 19.05.2024, 23:05
România are cea mai mare intenție de vot în rândul tinerilor pentru alegerile europene, potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat la începutul acestei săptămâni. Astfel, 78% dintre tinerii români au spus că vor vota în scrutinul pentru europarlamentare. Cum cei intervievați au avut vârste între 15 și 30 de ani, 10% au răspuns fie că nu sunt eligibili, fie că nu știu dacă au drept de vot. Doar 9% dintre români au spus că nu vor vota deși sunt majori.
Două treimi dintre tinerii din Europa declară că vor vota la europarlamentare
La nivelul UE, aproape două treimi dintre tineri (64%) și-au declarat intenția de a vota să voteze la alegerile europene din perioada 6-9 iunie. Totodată, 13% dintre respondenții cu drept de vot au spus că nu vor vota la aceste alegerile europene. În Bulgaria, Letonia, Luxemburg, Malta și Țările de Jos, cel puțin unul din cinci tineri eligibili au declarat că nu vor participa la scrutin.
Între cele 27 de țări membre, cea mai mică pondere a tinerilor care și-au exprimat intenția de vot au înregistrat-o și Luxemburg (41%), Letonia (46%) și Malta (47%). La celălalt pol, alături de țara noastră, se situează Portugalia (77%), Belgia și Polonia (ambele cu 69%).
Prezența la vot la alegerile locale, naționale sau europene este cea mai eficientă acțiune, sunt de părere 41% dintre respondenții români și 38% dintre europeni și 41%. A doua opțiune este implicarea în social media prin exprimarea opiniilor lor, utilizarea hashtag-urilor, schimbarea pozei de profil etc. (31% în România și 32% media UE).
Intenția de vot a tinerilor din statele UE (Sursa: Eurobarometru / Comisia Europeană)
Implicarea în acțiuni de schimbare a societății
57% dintre tinerii din România și aproape jumătate dintre tinerii europeni (49%) au spus că au luat parte la acțiuni pentru a schimba societatea, cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un miting sau trimiterea unei scrisori unui politician, în ultimul an. În nouă țări UE, în frunte cu România, nouă state membre, cel puțin 50% dintre tineri au declarat că au întreprins astfel de acțiuni. Cipru (31%), Luxemburg (33%) și Suedia (34%) au înregistrat ponderile cele mai mici la acest capitol.
Respondenții au trebuit să ofere primele patru domenii în care și-ar dori să schimbe societatea prin acțiunile lor. Astfel, 39% dintre tinerii români (34% media UE) spus „drepturile omului”. 28% dintre gupa de vârsta 15-30 ani din țara noastră (33% media UE) au optat pentru răspunsul „schimbări climatice și protecția mediului”, 26% (și 29% media UE) au spus „drepturi egale indiferent de gen, rasă sau orientare sexuală”, iar 35% (29% media UE) au răspuns „sănătate și bunăstare”.
În ce măsură sunt de acord tinerii din statele UE cu enunțul: „Îmi adaptez stilul de viață pentru a reduce impactul meu asupra mediului înconjurător”
Sondajul Eurobarometru mai relevă că unul din patru tineri români (26%) au luat parte în ultimul an la activități de voluntariat în ultimele 12 luni (17% media UE). De asemenea 21% au particitat la activitățile unui club sportiv (33% media UE), iar 19% au fost implicați într-un un club pentru tineri, pentru activități de timp liber sau în alte organizații de tineret.
Întrebați dacă educația i-a înzestrat cu abilitățile digitale necesare pentru a-și da seama când sunt ținta dezinformării, 80% dintre tinerii români (73% media UE) au încredere în competențele lor pentru a identifica dezinformarea.
Majoritatea tinerilor români consideră că educația le-a oferit aptitudinile necesare de a identifica dezinformarea
