Expat în România 28.05.2026
Petra Ort Dobruská este directoarea Centrului Ceh din București, o funcție pe care o ocupă din iulie 2025.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Hildegard Ignătescu, 28.05.2026, 17:00
Petra Ort Dobruská este directoarea Centrului Ceh din București, o funcție pe care o ocupă din iulie 2025. A locuit în România timp de mai mulți ani și, încă de la început, Petra Ort Dobruská a învățat foarte repede limba română, s-a imersat în societatea românească și a cunoscut multe dintre problemele ei chiar de la firul ierbii.
Este antropologă și cunoscută pentru un proiect de bandă desenată documentară, „Din subteran la suprafață, istoria unui oraș post-industrial”, un documentar BD despre Anina și pentru coordonarea revistei POC! pentru copii.
Este co-autoarea cărții „Dolky-n trei straie”, o carte care spune povestea comunităților cehești din Banat. Este și traducătoare de cărți pentru copii, a tradus seria de cărți despre Cârtițel (Krtek în original). A lansat mai multe proiecte culturale și educaționale și în trecut a colaborat cu Centrul Ceh pe diverse proiecte.
După o pauză de câțiva ani în care a fost plecată din România, a revenit în țară. Aflăm din acest interviu cum a început povestea ei românească și de ce s-a întors pe meleagurile noastre.
„Bună ziua și mulțumesc pentru invitație. Da, într-adevăr, eu am venit în România destul de întâmplător. Am stat o vreme, am făcut o cercetare mai mult în arhive despre deportarea romilor în timpul războiului, în Transnistria, după care a apărut o posibilitate să mă angajez la ambasada Cehiei din România. Eu proveneam dintr-o zonă academică, nu era planul meu să rămân în diplomație, dar am rămas un an, ceea ce a fost o experiență interesantă. După care, de fapt, s-au schimbat lucrurile destul de mult la ambasadă și am început să mă implic din ce în ce mai mult în proiecte educaționale, culturale. Am lucrat foarte mult cu comunitatea cehă din Banat. A fost o perioadă pentru mine în care am învățat chiar enorm de mult despre România, despre diplomația culturală.
Atunci nu am lucrat la Centrul Ceh, dar am colaborat, de fapt, cu Centrul Ceh fiind în aceeași instituție și chiar am fost o echipă foarte bună împreună- ambasada cu Centrul Ceh. Deci acesta a fost începutul meu aici, care s-a prelungit în cadrul ambasadei, după care am plecat într-un ONG, în One World Romania. Cred că este o inițiativă care m-a format foarte mult și mi se pare extrem de importantă în România.”
Petra Ort Dobruská a revenit în România în calitate de directoare a Centrului Ceh și ne spune mai multe despre activitatea în implementarea unor proiecte care contribuie la diplomația culturală, care este deopotrivă de importantă ca și alte căi diplomatice între cele două țări.
„Da, mi se pare într-adevăr un lucru foarte important să lucrezi cu cultura, pentru că cultura este ceva ce trezește emoții, ceva ce ne leagă, ceva ce ne oferă un dialog. Ce ne dorim la Centrul Ceh este să avem un dialog continuu cu lumea de aici și să aducem nu doar artiști, dar și oameni de știință, oameni din diferite zone care să creeze dialog sau să intre în dialog cu cultura locală.
Centrul Ceh e o instituție care are un loc puternic aici în România și ce ne dorim, evident, este să-și păstreze acest loc important. Aici există rețeaua EUNIC, care este o rețea de institute culturale străine. În fiecare an o conduce unul dintre institute. Anul acesta îl conduc eu împreună cu Markus Huber de la Goethe Institut și avem proiecte interesante, frumoase, de rezidențe. Avem un proiect legat de oamenii cu dizabilități și accesul lor în instituții culturale, sau la cultură în general. Pregătim o galerie mică într-un oraș. Deci munca la Centrul Ceh este o muncă despre colaborare.”
Invitata noastră s-a întors după o pauză de câțiva ani. Acum este mamă a doi copii și am întrebat-o cum a regăsit Bucureștiul, cum i se pare acum.
„Pentru mine relația cu Bucureștiul e o relație foarte importantă.
E un oraș care m-a format. M-am format aici, împreună cu oamenii din jur. Și mi se pare că îl descoper acum altfel, printr-o altă perspectivă, pentru că n-am venit singură de data asta în România. Sunt mamă și e clar că asta schimbă foarte mult ceea ce facem în oraș, ce am nevoie de la oraș în sine.
În același timp, mă bucur foarte mult că în cadrul Bucharest Design Festival pregătim o expoziție, de fapt un joc interactiv despre biciclit în București, care a fost pe vremuri un subiect foarte important pentru mine, dar și pentru noi ca instituție. Și împreună cu comunitatea locală vrem să ne uităm mai mult la ce înseamnă, de fapt, să trăiești într-un oraș și să creezi alte posibilități decât cele care sunt la îndemână. Deci îmi place să descopăr, îmi place să fiu în dialog cu Bucureștiul, îmi place vibe-ul sau atmosfera de aici.”
Există ceva ce ar vrea să schimbe?
„Dacă tot vorbim de acest proiect, evident, Bucureștiul are un avantaj enorm. Cu bicicleta puteți să mergeți oricând, aproape. Bicicleta e un mijloc de transport care, de fapt, e ideal pentru București.
Bucureștiul e plat. Dacă mă gândesc în comparație cu Praga, care are dealuri, e, de fapt, foarte ofertant. Bucureștiul e construit destul de spațios, deci cred că e vorba de a se gândi la această posibilitate și pe mine, ca locuitor acestui oraș, m-ar bucura să fie mai puține mașini, mai multe biciclete și mai mult spațiu pentru biciclete, dar care să poată să meargă în siguranță. Pentru că și asta e un aspect extrem de important.
Și mi-ar plăcea să putem să mergem cu bicicleta oriunde, prin oraș, pentru că e și frumos să descoperi printre străduțe arhitectura extrem de interesantă din București. Asta mi se pare valoros și fix valoarea asta puteți să vedeți mai mult de pe două roți, decât de pe patru.”
În toți anii în care a locuit aici, Petra Ort Dobruská a legat multe prietenii și a avut o viață socială bogată. S-a implicat în numeroase proiecte sociale și educaționale în cadrul One World Romania. Ne povestește de ce i-a fost dor, ce i-a lipsit cât timp a fost departe de România și de ce s-a întors aici.
„Sigur, oamenii, pentru că oamenii fac locul și tot curajul acesta care există în spațiul cultural de a face lucruri, în ciuda circumstanțelor. Și evident, vremea care e aici frumoasă și ieșirile din oraș la munte, suntem aici aproape de mare, în Cehia nu avem mare. Dar mai ales oamenii și spațiul acesta cultural pe care îl admir și față de care am un respect mare și pentru care am revenit în țară. Pentru că cred în puterea acestui dialog între România și Cehia, pe care îl consider important și benefic pentru ambele țări.”