Muncind în România – 02.06.2026
Senatul de la Bucureşti a adoptat mai multe amendamente la Ordonanţa de urgenţă care reglementează accesul străinilor pe piaţa muncii din România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 02.06.2026, 15:12
Senatul de la Bucureşti a adoptat mai multe amendamente la Ordonanţa de urgenţă care reglementează accesul străinilor pe piaţa muncii din România. Una dintre modificările operate prevede că lista ocupaţiilor deficitare în România se va elabora şi actualiza semestrial sau de câte ori se impune pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Muncii, ca urmare a nevoilor identificate atât la nivel naţional, cât şi judeţean de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu luarea în considerare a informaţiilor furnizate de către Inspecţia Muncii, Inspectoratul General pentru Imigrări şi cu avizul consultativ al Consiliului Economic şi Social. Iniţial erau prevăzute consultări cu partenerii sociali.
Prin excepţie, angajatorul poate încheia contracte individuale de muncă cu un număr de străini care poate depăşi numărul mediu de salariaţi înregistrat în anul anterior dacă, printre altele, demonstrează viabilitate financiară prin încărcarea în platforma electronică WorkinRomania.gov.ro a dovezii deţinerii unei linii de credit, a scrisorii de bonitate bancară sau a unei disponibilităţi de fonduri neangajate în valoare de minimum 500.000 euro sau echivalentul în lei la cursul oficial al Băncii Naţionale a României. O altă condiţie este ca cel puţin 50% dintre angajaţii cu care are încheiate contracte individuale de muncă cu normă întreagă la momentul depunerii ofertei sunt cetăţeni români. De asemenea, senatorii au introdus excepţii la obligaţiile Agenţiei de plasare a străinilor de a suporta cheltuielile ocazionate de întoarcerea străinului în ţara de origine.
O astfel de situaţie este cea în care agenţia i-a prezentat străinului cel puţin două oferte conforme în termen de 90 de zile şi acesta le-a refuzat în mod nejustificat, iar plasatorul a notificat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inspectoratul General pentru Imigrări, atunci când contractul individual de muncă al străinului a încetat de drept ca urmare a expirării duratei determinate. Alt amendament se referă la faptul că, în cazul contravenţiilor, amenzile vor fi aplicate pentru fiecare lucrător străin plasat. Senatul este primul for sesizat, decizia finală aparţinând Camerei Deputaţilor.
Personalul bugetar din România ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferenţă salarială tranzitorie, acordată lunar până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparenţă publică de ministerul Muncii. Noua lege, care va intra în vigoare la 1 ianualie 2027, stabileşte că raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar este de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru anul 2027 va fi de 4.100 de lei. Documentul prevede o grilă de salarizare cu 12 grade salariale. De asemenea, sporurile vor fi limitate la maximum 20% din fondul de salarii al fiecărei instituţii.
Documentul stabileşte şi noi reguli pentru plata muncii suplimentare. Astfel, orele lucrate peste program sau în zilele de sărbătoare vor fi compensate în primul rând prin timp liber, în termen de 60 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, angajaţii vor primi sporuri de 75% pentru orele suplimentare şi de 100% pentru munca prestată în weekend sau în zilele libere legale. Sporul pentru munca de noapte va rămâne la 25%. Nu în ultimul rând, instituţiile publice din România vor fi obligate să publice de două ori pe an lista funcţiilor, salariilor, sporurilor şi a altor beneficii acordate angajaţilor.
Rata şomajului din România a crescut cu 2% în ultimul an şi a ajuns la 6,3% în aprilie, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Peste jumătate de milion de români nu au în acest moment un loc de muncă. Cifrele elevă faptul că segmentul tinerilor rămâne cel mai vulnerabil, cu o rată de şomaj de aproape 29 de procente. La nivelul capitalei Bucureşlti, rata şomajului a ajuns la 0,43%, în scădere cu 2,27% faţă de luna precedentă.
Potrivit Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din cele peste 5.600 de persoane care nu au un job, circa 36% au doar studii liceale, în vreme ce aproape 29% au studii superioare. AMOFM mai arată că, în primele patru luni ale anului, a intermediat angajarea a mai bine de 4.600 de persoane. Din totalul celor care şi-au găsit un loc de muncă în această perioadă, cei mai mulţi – aproape 1.800 – au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, în vreme ce doar 73 sunt tineri sub 25 de ani.
