Muncind în România – 02.12.2025
Deficitul de forţă de muncă este principalul motiv pentru care România primeşte muncitori din alte state, este concluzia studiului privind migraţia cetăţenilor străini pe piaţa românească a muncii, integrarea lor şi riscurile de exploatare prin muncă a acestora.
Sorin Iordan, 02.12.2025, 17:00
Deficitul de forţă de muncă este principalul motiv pentru care România primeşte muncitori din alte state, este concluzia studiului privind migraţia cetăţenilor străini pe piaţa românească a muncii, integrarea lor şi riscurile de exploatare prin muncă a acestora. Cercetarea, realizată de Consiliul Economic şi Social, care reuneşte reprezentanţi ai guvernului, antreprenorilor şi sindicatelor, subliniază provocările majore, precum xenofobia şi discriminarea, nerespectarea legislaţiei muncii şi lipsa calificării adecvate a muncitorilor.
O altă problemă este legată de faptul că aducerea în ţară a forţei de muncă este birocratică, iar persoanele care ajung aici cu greu pot să dovedească ce profesie au. Totodată, noii sosiţi au probleme de comunicare într-o limbă străină de circulaţie internaţională şi au alte obiceiuri culturale. Studiul Consiliului Economic şi Social propune şi soluţii, precum limitarea rolului intermediarilor abuzivi, digitalizarea procesului de recrutare a forţei de muncă, sprijinirea centrelor de consiliere, mediere culturală şi asistenţă juridică a lucrătorilor străini, precum şi intensificarea controalelor în rândul angajatorilor. O altă soluţie propusă este derularea de campanii multilingvistice de informare şi încheierea unor acorduri între România şi statele de provenienţă a muncitorilor.
Ministrul român al muncii, Florin Manole, a precizat că sunt o serie de probleme cu cetăţenii străini care vin să lucreze în România, pentru că o parte din ei nu vor să muncească în ţara noastră. El a spus că, deşi Executivul a aprpbat un contingent de 100.000 de lucrători extracomunitari, această limită nu a fost niciodată atinsă. În context, secretarul general al guvernului de la Bucureşti, Radu Oprea, a anunţat că se poartă discuţii pentru ca, anul viitor, România să reducă la 75.000 numărul de lucrători străini nou intraţi pe piaţa muncii.
Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Ilfov a gestionat şederea şi rezidenţa pentru aproape 13.500 de persoane din alte state în primele 10 luni ale anului. Dintre acestea, peste 12.600 provin din state terţe, cei mai mulţi din Nepal – aproape 3.900, Sri Lanka – circa 1.350 şi Turcia – aproximativ 1.150. Alţi aproape 900 sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene în special din Italia, Franţa şi Germania. IGI Ilfov arată că peste 51.000 de cetăţeni străini sunt înregistraţi în această regiune limitrofă capitalei Bucureşti.
Dintre aceştia, mai bine de 38.000 au drept de şedere temporară, circa 5.200 beneficiază de şedere permanentă, iar peste 8.250 sunt cetăţeni europeni. Cele mai frecvente scopuri pentru care străinii aleg să locuiască în judeţul Ilfov sunt munca şi reîntregirea familiei. Astfel, în perioada menţionată, au fost emise peste 7.000 de avize pentru lucrători permanenţi şi detaşaţi, iar aproximativ 820 de cereri au fost respinse. Totodată, poliţiştii de imigrări au procesat 54 de invitaţii pentru cetăţeni din state terţe, dintre care 34 au fost aprobate şi 20 respinse, precum şi aproape 500 de cereri de reîntregire a familiei, dintre care 245 au fost aprobate, circa 100 respinse.
În urma controalelor derulate de IGI Ilfov, 119 cetăţeni străini au fost depistaţi în situaţii ilegale, cei mai mulţi din Sri Lanka, Nepal şi India. În total, în primele 10 luni ale anului au fost emise 265 de decizii de returnare în statul de provenienţă, iar pentru 140 de persoane a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru perioade cuprinse între 6 luni şi 5 ani.
Aproape 12.000 de oameni au participat la cursurile de formare profesională gratuite organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în perioada ianuarie – octombrie. Dintre aceştia circa 8.200 sunt şomeri, în timp ce alţi aproximativ 1.900 au beneficiat de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie. În perioada de referinţă au fost organizate 509 programe de formare profesională.
Principalele meserii sau ocupaţii pentru care au fost organizate acestea au fost competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere, agent de securitate, operator introducere, prelucrare, validare date, referent resurse umane, ajutor bucătar, îngrijitor spaţii verzi, competenţe de comunicare în limba română, bucătar şi inspector în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
