Muncind în România – 04.06.2024
Guvernul român a aprobat organizarea de concursuri pentru 2.702 de posturi vacante în sistemul sanitar. Cele mai multe, 861, urmează să fie ocupate ocupate la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 04.06.2024, 15:42
Guvernul român a aprobat organizarea de concursuri pentru 2.702 de posturi vacante în sistemul sanitar, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. Cele mai multe, 861, urmează să fie ocupate ocupate la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, iar printre unităţile sanitare care vor beneficia de această deblocare se numără Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, în nord- vestul României, aproximativ 140 de posturi, Institutul Oncologic Bucureşti, aproximativ 120 de posturi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, în centru, 88 de posturi, şi Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, circa 80 de posturi. Constantin a precizat că din totalul de 2.702 de posturi, 310 sunt pentru medici, 1.221 pentru asistenţi medicali, 629 pentru personal auxiliar sanitar, brancardieri, infirmiere, iar restul reprezintă personal de specialitate medico-sanitar, precum farmacişti, biologi, biochimişti, fizicieni, personal TESA, registratori medicali, statisticieni, personal de cercetare, personal de deservire şi muncitori. Este pentru a treia oară în 2024 când administraţia de la Bucureşti deblochează angajările în sistemul medical, după ce în ianuarie şi februarie au fost deblocate angajările pentru aproape 10.000 de locuri de muncă.
În România se munceşte mai mult pe săptămână decât media europeană, potrivit unui studiu Eurostat. Un cetăţean al spaţiului comunitar dedică serviciului, în medie, puţin peste 36 de ore pe săptămână. Cel mai încărcat program îl au grecii, care lucrează aproape 40 de ore, urmaţi de români 39,5 ore şi de polonezi 39,3 ore. La polul opus se află Olanda, ai cărei cetăţeni lucrează 32,2 ore/săptămână, Austria – 33,6 ore/săptămână şi Germania – 34 de ore/săptămână. Potrivit datelor, estul continentului, de la ţările baltice şi până în Grecia, munceşte mai mult decât jumătatea de vest. Din punctul de vedere al domeniilor de activitate în care se lucrează cel mai mult, pe primul loc se află la egalitate agricultorii, angajaţii din domeniul silvic şi piscicultorii, cu 41,5 de ore, urmaţi de angajaţii din mine, cariere şi construcţii – 39 de ore. La polul opus, cel mai puţin timp petrecut la serviciu îl au angajaţii din educaţie – sub 32 de ore, precum şi cei din domeniul artelor sau divertismentului – 33 de ore.
Rata şomajului la nivel naţional a fost de 3,10%, la sfârşitul lunii aprilie, mai mică decât cea înregistrată în martie cu 0,04 puncte procentuale, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul total de şomeri a fost aproape de 250.000, dintre care circa 52.000 primeau indemnizaţie de şomaj. Cei mai mulţi şomeri, peste 182.000, provin din mediul rural, în vreme ce aproape 67.500, din mediul urban. Cele mai multe persoane fără un loc de muncă aveau între 40 – 49 de ani, urmate de cele din grupa de vârstă peste 55 ani. Totodată, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar reprezentau 31,34% din totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM, cei cu nivel de instruire gimnazial 34,79%, iar cei cu studii universitare 4,57%. Peste 44.000 de locuri de muncă sunt disponibile în prezent în România.
37 de locuri de muncă sunt disponibile în judeţul Caraş-Severin, în vestul României, transmite Agenţia locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 32 dintre acestea sunt în oraşul Caransebeş, unde se caută lăcătuşi, montatori maşini electrice, muncitori necalificaţi, tehnicieni electronică, magazioneri şi ingineri producţie. În municipiul Reşiţa, angajatorii oferă 5 posturi de agent securitate, contabil, şofer autocamion şi tehnician echipamente şi reţele. Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul anofm.ro.
Doi cetăţeni români sunt cercetaţi penal pentru că racolau persoane care proveneau din Orientul Mijlociu, pentru care obţineau avize de muncă pe baza unor documente false. Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă a transmis că cei doi români sunt cercetaţi pentru trafic de migranţi, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la fals intelectual sub forma instigării şi complicităţii.
