Muncind în România – 18.06.2024
Proiectul de lege privind introducerea salariului minim european în România se află săptămâna aceasta în atenţia Guvernului de la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 18.06.2024, 16:29
Documentul este elaborat de Ministerul Muncii şi va introduce în legislaţia românească directiva Parlamentului European şi a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, care are termen de transpunere în legislaţia naţională data de 15 noiembrie 2024. Prim-ministrul român, Marcel Ciolacu, a spus că, după adoptare, angajaţii din România vor avea salarii cât mai aproape de media europeană. Directiva UE 2041 din 2022 stipulează că salariul minim dintr-o ţară membră trebuie să reprezinte cel puţin 50% din venitul mediu. În prezent, în România, valoarea salariului minim brut este de 3.300 lei (aproximativ 660 de euro) şi va creşte la 3.700 lei (circa 740 de euro) începând cu 1 iulie. Câştigul salarial mediu net în România a fost 5.217 lei (1.048 euro) în aprilie, în creştere cu 32 de lei (6,4 euro) faţă de luna martie, potrivit Institutul de Statistică. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, aproape 12.000 de lei (2.405 euro), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, circa 2.800 de lei (aproape 560 euro). Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14%.
Rata şomajului a scăzut în România la 5,3% în primul trimestru al anului, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. În perioda menţionată, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a fost de 64,2%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de ultimul trimestru al anului trecut. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi şi la persoanele din mediul urban. Rata de ocupare a tinerilor a fost de numai 19,9%. Analistul economic Aurelian Dochia a declarat că actualul context este favorabil forţei de muncă şi va menţine şomajul la cote relativ scăzute. Potrivit acestuia, România se confruntă însă cu o deficienţă a sistemului de învăţământ, dar şi a orientării profesionale. Dochia consideră că, în acest context, este necesară întărirea sistemului de pregătire a tinerilor la locul de muncă.
Foarte multe companii din România se confruntă cu lipsa forţei de muncă autohtone, în principal din cauza migraţiei masive a specialiştilor români spre state din vestul Europei. În aceste condiţii, angajatorii sunt nevoiţi să apeleze la muncitori asiatici, în special în construcţii, HoReCa, agricultură, industrie şi transportul de mărfuri. Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni, Cristian Pârvan, a spus că sunt angajaţi mai ales muncitori necalificaţi, pe fondul unei salarizări deficitare, dar şi al structurii economiei româneşti. Acesta a arătat că patronii caută să vadă dacă printre lucrătorii străinii nu sunt şi persoane cu calificări superioare, care au venit pe post de muncitori necalificaţi şi să încerce astfel să valorifice mai bine potenţialul lor de cunoştinţe. Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, numărul locurilor de muncă vacante în România a fost de 35.000 în primele trei luni din 2024, în creştere cu 1.700 faţă de trimestrul anterior, însă în scădere cu 12.100 faţă de perioada similară a anului trecut.
Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 16,4% în România în primul trimestru din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, arată datele Oficiului european pentru Statistică. România ocupă prima poziţie în acest clasament şi este urmată de Bulgaria, cu 15,8%, Croaţia, cu 15,3%, Polonia, cu 14,1% şi Ungaria, 13,7%. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Majorarea costurilor cu forţa de muncă în România se datorează creşterii cu 15,9% a costului orar al forţei de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un avans de 18%. Pe sectoare economice, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 20,5% în construcţii, cu 15,9% în servicii şi cu 14,4% în industrie. La nivelul Uniunii Europene, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 5,8% în perioada analizată, iar costurile non-salariale s-au majorat cu 4,8 procente anual.
