Muncind în România – 24.02.2026

Solicitările angajatorilor din România pentru lucrători din afara Uniunii Europene depăşesc contingentul de aproximativ 90.000 de persoane stabilit pentru 2026, în pofida înăspririi procedurilor de angajare, relevă o analiză realizată de Work From Asia, o companie de recrutare a forţei de muncă extra-comunitară.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Sorin Iordan, 24.02.2026, 14:14

Solicitările angajatorilor din România pentru lucrători din afara Uniunii Europene depăşesc contingentul de aproximativ 90.000 de persoane stabilit pentru 2026, în pofida înăspririi procedurilor de angajare, relevă o analiză realizată de Work From Asia, o companie de recrutare a forţei de muncă extra-comunitară. Fenomenul, arată analiza, nu mai este unul punctual, ci reflectă o transformare structurală a pieţei muncii din România, unde deficitul de personal este estimat de specialişti la câteva sute de mii de angajaţi, în special în sectoare precum transporturi, construcţii, servicii şi producţie. Compania subliniază faptul că au existat ani în care cererea de forţă de muncă din state terţe a fost de peste două ori mai mari decât numărul de lucrători aprobat de Guvern.

Managerul general al Work From Asia, Yosef Gavriel Peisakh, este de părere că România a intrat într-o competiţie globală pentru forţă de muncă, în condiţiile în care lucrătorii aleg între mai multe destinaţii, iar decizia lor depinde de salarii, condiţii de muncă, de cazare, de timpul efectiv de începere a activităţii şi de stabilitatea contractuală. Una dintre soluţiile propuse pentru stabilizarea pieţei româneşti a muncii este responsabilizarea angajatorilor şi alinierea la standardele etice internaţionale din recrutare. În paralel, creşterea salariilor, respectarea codului muncii, integrarea culturală a lucrătorilor şi îmbunătăţirea condiţiilor în care locuiesc aceştia devin factori decisivi într-o piaţă în care lucrătorii au alternative reale, se mai precizează în analiza Work From Asia.

Munca la negru rămâne una dintre principalele probleme ale României, în condiţiile în care ţara are 5,7 milioane de angajaţi în acte şi 6,7 milioane de contracte active, conform datelor oficiale. Potrivit rapoartelor, cei mai mulţi oameni care muncesc la negru sunt în construcţii, agricultură, HoReCa sau ridesharing. În acest context, inspectorii de muncă din judeţul Timiş, în vestul României, spun că acest fenomen a luat amploare în ultimii ani, în special în domeniul transportului alternativ, unde numărul şoferilor depistaţi că lucrează fără forme legale este de 7 ori mai mare decât în urmă cu 5 ani.

Directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, Ileana Mogoşanu, a spus că verificările la platformele de ridesharing au fost iniţiate într-o perioadă în care nimeni nu controla acest domeniu. Controalele sunt dificile, deoarece activitatea se desfăşoară prin intermediul aplicaţiilor digitale, dar inspectorii au învăţat să interpreteze datele şi să documenteze abaterile, a mai spus Mogoşanu. Numai anul trecut, ITM Timiş a încasat aproximativ 3 milioane de euro din amenzile aplicate firmelor de transport alternativ. Sancţiunile pentru munca la negru au fost recent majorate, amenda pentru fiecare persoană fără contract crescând de la 20.000 la 40.000 de lei (4.000 la 8.000 de euro).

Comunitatea refugiaţilor ucraineni din Constanţa, oraş port la Marea Neagră, a marcat 4 ani de la declanşarea invaziei ruse la scară largă şi 12 ani de la începutul agresiunii prin ocuparea Peninsulei Crimeea. Sub titlul simbolic „Vocea luminii – 12 ani de luptă, 4 ani de rezistenţă neclintită”, evenimentul s-a dorit a fi nu doar o comemorare, ci şi o reafirmare a solidarităţii şi a credinţei în dreptate şi într-un viitor trăit în pace. Manifestarea a început, la Monumentul Victoriei din Parcul Arheologic din Constanţa, cu un moment artistic simbolic, urmat de declaraţii privind deportarea copiilor ucraineni în Rusia, situaţia gravă în care se află prizonierii de război, dar şi de un mesaj de mulţumire adresat României pentru sprijinul oferit.

Reprezentantul comunităţii ucrainene, Aleksandra Cotoc, a vorbit despre 19.500 de copii ucraineni care au fost răpiţi şi duşi în Rusia. Ea a lansat un apel către întreaga comunitate europeană să nu ignore ce se întâmplă în Ucraina, unde zilnic, pe lângă soldaţi, pier copii, femei şi bătrâni. Manifestaţia s-a încheiat în faţa sediului Consulatului Federaţiei Ruse din Constanţa. Conform statisticilor aferete anului trecut, în România se aflau aproape aproape 193.000 de refugiați ucraineni, care beneficiază de protecție temporară sau care au obținut statut de refugiat. De la declanşarea invaziei, la 24 februarie 2022, peste 11 milioane de refugiaţi ucraineni au tranzitat ţara în drum spre state din vestul Europei.