Muncind în România
La Bucureşti a fost lansat Institutul de Politici pentru Migraţie, care îşi propune să coreleze studiile şi politicile publice dezvoltate la nivel naţional cu evoluţiile internaţionale în chestiunea migraţiei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 16.07.2024, 15:45
La Bucureşti a fost lansat Institutul de Politici pentru Migraţie, care îşi propune să coreleze studiile şi politicile publice dezvoltate la nivel naţional cu evoluţiile internaţionale în chestiunea migraţiei. Şeful misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în România, Mircea Mocanu, a declarat că, în urma unei cercetări recente, aproximativ 70% din cetăţenii străini care au venit în ultimii ani în România îşi doresc să obţină cetăţenia română, care pentru majoritatea străinilor să obţine în opt ani. Acest lucru, a completat Mocanu, înseamnă că peste câţiva ani se va înregistra o creştere a numărului de cetăţeni români proveniţi din rândul migranţilor. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, aproape 75.000 de cetăţeni străini aveau drept de şedere în scop de muncă în ţara noastră, la finalul anului trecut. În aprilie 2024, Parlamentul European a adoptat Pactul pentru Migraţie şi azil, care va intra în vigoare din 2026. Documentul prevede schimbări majore de legislaţie în domeniu, de la gestionarea fluxurilor operaţionale, la noi proceduri de lucru, o nouă infrastructură şi noi angajări în sistem. Integrarea migraţiei este una dintre măsurile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Populaţia ocupată din România era de aproape 7,7 milioane de persoane, în 2023, iar circa 12% dintre acestea lucrau în ramurile agricole, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate în vârstă de muncă, adică între 15 şi 64 de ani, se regăseşte în servicii – peste 55%, în timp ce peste 33 de procente lucrau în industrie şi construcţii. După statutul profesional, proporţia salariaţilor, aproape 86%, era cea mai ridicată în totalul populaţiei ocupate. Anul trecut, populaţia ocupată a fost în scădere cu 110.000 de persoane faţă de 2022. Şi tot anul trecut, numărul patronilor a fost de puţin peste 103.000 dintre care 74,6% îşi desfăşurau activitatea în întreprinderi mici, cu unul până la zece salariaţi. Din totalul patronilor, doar 6,6% îşi desfăşurau activitatea în sectorul agricol.
Peste 10.000 de şomeri erau înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie, în evidenţele Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, iar rata şomajului era de 0,8%. Din totalul bucureştenilor fără loc de muncă, 1.721 beneficiau de indemnizaţie de şomaj. Şomerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare în total – 35,6%, urmaţi de cei cu studii superioare -26,8%, şi de cei care au absolvit şcoala profesională/de arte şi meserii, care reprezintă 18,3%. Şomerii cu studii gimnaziale reprezintă 16% din total, cei cu studii postliceale sunt 2,2%, iar cei cu studii primare şi fără studii, 0,87%.
Aproape 4.700 de şomeri erau înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, în nord-vestul României. Rata şomajului în acest judeţ a fost de 2,0%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale faţă de luna mai. Din totalul persoanelor aflate în evidenţele AJOFM Bihor, 3.591 proveneau din mediul rural şi 1.091 din cel urban. Şomerii cu studii primare au ponderea cea mai mare în total – 46%, urmaţi de cei cu studii gimnaziale – 25%, în vreme ce doar 1% au absolvit studiile postliceale. Şomerii cu studii liceale reprezintă 13% din totalul şomerilor înregistraţi, cei cu studii profesionale 9% iar cei cu studii superioare 6%.
Peste 6.000 de locuri de muncă sunt disponibile în prezent pentru absolvenţii examenului de Bacalaureat, potrivit datelor transmise de o platformă de recrutare online. În ultima lună, angajatorii au postat aproximativ 7.500 de locuri de muncă destinate candidaţilor care nu au o calificare sau o diplomă de absolvire a studiilor medii sau superioare. Dintre acestea, o treime au fost pentru domeniul retail şi 20% pentru industria alimentară. Turismul a fost al treilea angajator în ceea ce priveşte numărul de joburi adresate candidaţilor necalificaţi, urmat de transport, logistică, servicii, call-center, producţie şi construcţii. Anul acesta, în sesiunea din vară, rata de promovare a examenului de Bacalaureat la nivel naţional a fost de 76%, 30.000 de elevi nereuşind să ia o notă de trecere.
