Muncind în România – 30.01.2024

Guvernul României a aprobat o ordonanţă care reglementează utilizarea aplicaţiei informatice portaligi.mai.gov.ro, care permite efectuarea de programări în vederea depunerii documentelor necesare la structurile teritoriale ale IGI

Sorin Iordan, 30.01.2024, 09:15

Guvernul
României a aprobat o ordonanţă care reglementează utilizarea aplicaţiei
informatice portaligi.mai.gov.ro, care permite efectuarea de programări în
vederea depunerii documentelor necesare la structurile teritoriale ale
Inspectoratului General pentru Imigrări. Prin utilizarea
aplicaţiei informatice, solicitanţii au posibilitatea de a efectua programări
la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum
şi de a încărca, în prealabil, documentele care stau la baza respectivelor
cereri, pentru a facilita ulterior verificarea la ghişeu a acestora. Încărcarea
documentelor în portal nu echivalează cu depunerea cererii de prelungire a
dreptului de şedere, pentru aceasta străinii fiind obligaţi să se prezinte la
ghişeu, precizează sursa citată. Prin noile reglementări s-a avut în vedere
asigurarea respectării exigenţelor în ceea ce priveşte protecţia datelor cu
caracter personal.

Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva a 17
state membre ale Uniunii Europene, între care şi România, pentru netranspunerea
în legislaţiile naţionale a directivei referitoare la atragerea pe piaţa muncii
a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe. Cunoscută drept Directiva
asupra Cărţii Albastre UE, actul stabileşte condiţiile de intrare şi
rezidenţă pentru cetăţenii înalt calificaţi care vin din ţări non-UE să se
stabilească şi să muncească într-unul dintre statele uniunii. Este vorba despre
condiţii de admisie mai flexibile, drepturi suplimentare şi posibilitatea de a
se deplasa mai uşor între statele membre pentru găsirea unui loc de muncă. În
afara României, vizate de acest demers sunt Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia,
Estonia, Finlanda, Franţa, Lituania, Letonia, Luxemburg, Olanda, Polonia,
Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia. Bruxellesul le-a transmis
administraţiilor ţărilor meniţonate o scrisoare în care le cere explicaţii
pentru întârziere, în condiţiile în care data limită pentru transpunerea
directivei a fost 18 noiembrie 2023. Guvernele în cauză au acum la dispoziţie
două luni pentru a răspunde scrisorii şi a transpune directiva în legislaţia
lor naţională, în caz contrar vor primi un aviz motivat, a doua etapă a
procedurii, care are drept ultimă fază sesizarea Curţii de Justiţie a UE.

Ministrul român al Muncii, Simona Bucura Oprescu, şi ministrul adjunct al
Muncii din Vietnam, Le Van Thanh, au semnat un Memorandum de înţelegere privind
cooperarea în domeniile muncii şi securităţii sociale. Cooperarea se axează pe
migraţia forţei de muncă, politici de ocupare a forţei de muncă pentru
grupurile dezavantajate şi protecţia socială şi asistenţă socială pentru
grupurile vulnerabile. Documentul a fost parafat la sediul Guvernului de la
Bucureşti, în prezenţa prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, şi a
premierului Republicii Vietnam, Pham Minh Chinh, care s-a aflat într-o vizită
oficială în România. Peste 2.100 de muncitori vietnamezi lucrează legal în
România, conform Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Peste 10.000 de cereri de azil au fost înregistrate în anul 2023, transmite
Inspectoratul General pentru Imigrări. Cele mai multe solicitări au fost depuse
de cetăţeni din Bangladesh – 2.821, Siria – 1.955, Pakistan – 1.231, Nepal -
871 şi Sri Lanka – 528. Inspectoratul arată că are în subordine şase Centre
Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil, spaţii destinate
cazării persoanelor care au solicitat o formă de protecţie în România, în
situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere.
Centrele au o capacitate totală de cazare de 1.100 de locuri, cu posibilitatea
de extindere cu încă 262. Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe
cereri sunt Timiş – 8.295, Bucureşti – 1.128, Maramureş – 245 şi Giurgiu – 242.
Inspectoratul General pentru Imigrări precizează că, în perioada analizată, au
beneficiat de programele de integrare 1.500 de cetăţeni străini, majoritatea
din Siria, Somalia, Afganistan, Ucraina şi Irak.