Arheologie digitală

Din vara anului trecut până la finalul lunii februarie a acestui an, la Muzeul Municipiului București (MMB), în cadrul sediului de la Palatul Suțu, are loc expoziția „Arheologia digitală.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ion Puican, 15.02.2025, 15:15

Din vara anului trecut până la finalul lunii februarie a acestui an, la Muzeul Municipiului București (MMB), în cadrul sediului de la Palatul Suțu, are loc expoziția „Arheologia digitală. Trecutul medieval al Bucureștiului dintr-o perspectivă ceramică”. Expoziția reprezintă o fascinantă călătorie virtuală în trecutul capitalei, în urbea Bucureștilor din secolul al XV-lea până în secolul XIX. O nouă înțelegere asupra modului în care se desfășura viața cotidiană și evoluția urbei Bucureștiului. Despre expoziție și proiectul care a stat la baza acesteia ne vorbește curatorul expoziției, Alina Streinu:

„Expoziția a luat naștere ca parte a unui proiect co-finanțat de AFCN, cu aceeași temă, cu istoria medievală a Bucureștiului dintr-o perspectivă ceramică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu colegi de la Institutul Național al Patrimoniului și scopul a fost de valorificare a descoperirilor ceramice din contexte arheologice din zone emblematice ale Bucureștiului. Astfel, noi am ales din patrimoniul MMB vasele pe care le-am considerat reprezentative, care vin din aceste situri urbane și care credem că totuși arată ceva din viața domestică a bucureștenilor din secolele XVII, XVIII și XIX.”

Ce tipuri de vase au fost găsite în cadrul săpăturilor arheologice care au stat la baza expoziției de la MMB? Ce proveniență au acestea și ce informații ne aduc?

„Cu ocazia derulării proiectului, am observat că majoritatea vaselor, obiectelor ceramice descoperite, sunt în principal de bucătărie, vase de gătit, vase de servit. Ceramica de bucătărie este, evident, destul de uniformă, se aseamănă din foarte multe puncte de vedere. Dar se remarcă anumite diferențe extrem de interesante, zicem noi, cu privire la ceramica de servit. De exemplu, avem ulcioare care se aseamănă foarte mult cu cele folosite în Imperiul Otoman. Avem halbe de bere care se aseamănă foarte mult cu cele folosite în spațiul germanic. Avem vase de apă minerală și alte mici obiecte care vin ca importuri și ca rezultat al unor relații comerciale dintre Țările Române și marile puteri comerciale ale vremii.”

Alina Streinu ne vorbește și despre componenta digitală a expoziției de la Palatul Suțu, respectiv site-ul mmb.cimec.ro, catalogul digital al cercetărilor arheologice legate de ceramica descoperită pe teritoriul capitalei. Cercetările arheologice desfășurate de MMB au început în anii 50 și continuă până în prezent, aducând la lumină obiecte care completează istoria scrisă a orașului București. Alina Streinu:

„Proiectul și expoziția se leagă și de lansarea unui site la adresa mmb.cimec.ro, unde sunt prezentate rezultatele acestui proiect. Sunt imagini ale 300 de obiecte ceramice din patrimoniul Muzeului Municipiului București, dintre care 150 au fost scanate 3D de către colegii de la Institutul Național al Patrimoniului și avem inclusiv postate online pe acest site imagini din arhiva Muzeului Municipiului București cu cercetările arheologice din anii 50, 60, 70 din aceste puncte de reper arheologic urbane din București. ”

Care a fost intenția din spatele expoziției „Arheologia digitală” de la MMB ne spune tot curatorul Alina Streinu:

„Una dintre ideile motoare ale acestui proiect și ale expoziției a fost atragerea unui nou public, motiv pentru care am folosit și aceste noi tehnici de valorificare ale patrimoniului, cum ar fi tehnologia 3D de promovare a patrimoniului. Utilizând aceste noi tehnici care ni se par nouă absolut relevante și importante pentru documentarea corectă și coerentă a obiectelor de patrimoniu, abordând aceste noi domenii, putem să atragem și un public mai tânăr. La finalul proiectului am avut chiar un atelier în cadrul Facultății de Istorie, în care am prezentat toate materialele care au făcut parte din acest proiect, din proiectul expozițional, dar colegii mai tineri, studenții, au fost extrem de interesați de această parte 3D. Cum s-au realizat modelele 3D și tot procesul de prelucrare din spate. Deci există un interes real al tinerilor specialiști care sperăm noi că vor rămâne în domeniu și cu care vom colabora în viitor pentru evoluția și pentru dezvoltarea acestor noi tehnici de documentare și promovare a patrimoniului.”

La finalul discuției noastre, Alina Streinu ne-a trecut în revistă siturile arheologice ale capitalei din care provin obiectele expoziției de la MMB:

„Mare parte din vasele digitizate și expuse online și în cadrul expoziției, care încă mai poate fi vizitată la Palatul Suțu, provin din cercetările realizate în perimetrul străzilor actualului Centrul Vechi, centrul istoric din București, cercetări coordonate în mare parte de către arheologii din cadrul Muzeului Municipiului București, dar și alte cercetări din zone precum Palatul Cotroceni, Dealul Radu-Vodă și Biserica Sfântul Nicolae Udricani. Ultima săpătură fiind chiar printre cele mai recente.”