Expunerea online a colecţiei Aurel Bauh
O primă întâlnire dedicată demersului Arhivei de Imagine a Muzeului Naţional al Ţăranului Român de a-şi face disponibile în mediul virtual colecţiile şi-a propus explicarea conceptului curatorial ce stă la baza platformei Reţelele Privirii...
Monica Chiorpec, 28.09.2019, 14:47
O primă întâlnire dedicată demersului Arhivei de Imagine a Muzeului Naţional al Ţăranului Român de a-şi face disponibile în mediul virtual colecţiile şi-a propus explicarea conceptului curatorial ce stă la baza platformei Reţelele Privirii, având ca studiu de caz colecţia de negative semnate Aurel Bauh. Prezentarea a fost susţinută de către Viviana Iacob, cercetător şi curator al platformei: În cazul colecţiei Bauh, am identificat mai multe serii. Există seriile Văleni, Dâmbovnic, Gurghiu, Valea Jiului, există şi o serie de fotografie industrială dedicată Bucureştiului. O serie poate creşte sau se poate diminua în urma cercetărilor sau a eventualelor contribuţii externe. În orice caz, structura platformei online este gândită în aşa fel încât să susţină această fluiditate a conţinutului.
Desigur, un conţinut de arhivă este susţinut de informaţii verificate, denumite, în limbajul de specialitate al arhiviştilor, metadate. Consultarea a multiple surse a constituit o investigaţie necesară, prealabilă lansării în platforma Reţelele Privirii a colecţiei Aurel Bauh.
Acest set de metadate este, de asemenea, important şi pentru construirea de conexiuni relevante, atât cu artefactele din interiorul aceleiaşi colecţii, dar şi cu cele din fonduri şi colecţii ale arhivei. Pentru a descoperi informaţii care să poată să hrănească metadatele, a fost necesară o cercetare care să investigheze istoria de expunere şi publicare a acestor negative. Datarea a necesitat, aşadar, o coroborare a numeroase surse, precum biografia fotografului, broşuri ale expoziţiilor şi articole care au discutat proiecte expoziţionale ale lui Bauh, publicări în ziare şi reviste contemporane autorului, articole academice dedicate cercetării etnografice din perioada interbelică, istorie orală, precum şi expertiză privind costumul din diferite zone etnografice sau tehnică fotografică.
Născut la Craiova în anul 1900, Aurel Bauh pleacă la Paris la începutul anilor 20, unde ia parte la fenomenul avangardei. Povestea lui continuă la Bucureşti, unde, un deceniu mai târziu, îşi deschide propriul atelier. Colecţia din patrimoniul MŢR surprinde scene de viaţă rurală şi nu numai. Viviana Iacob: În 1937, Bauh deschide Studio 43 în Bucureşti, în 1938, are loc prima sa expoziţie personală. Începând cu 1939, participă la expoziţiile de fotografie organizate de către Oficiul Naţional pentru Turism – ONT. Tot în 1939, publică în revista ONT două fotografii, intitulate Fantezie de iarnă şi Spicul holdelor, cea din urmă fiind câştigătoarea celei de-a cincea expoziţii ONT. Pe lângă acestea, însă, Bauh lucrează şi la un proiect dedicat Văii Jiului, începând cu 1945. În toamna anului 1946, Bauh deschide cea de-a doua expoziţie personală, iar în 1947, fotografiile sale din Valea Jiului însoţesc eseul lui Geo Bogza, Oameni şi cărbuni.
Care este drumul pe care îl parcurge o imagine din sertarul de arhivă până în depozitul digital? Cum se construieşte o colecţie digitală şi care sunt provocările unui astfel de parcurs? TRACK: Timeline-ul acestei colecţii indicat de biografia Bauh se restrânge în funcţie de serii şi se restrânge şi mai mult în funcţie de cercetarea acestor serii, prin literatura dedicată campaniilor sociologice, publicare, momente în care el a expus anumite artefacte. Aceste cazuri sunt extreme pentru întreaga arhivă, în sensul cantităţii de cercetare sau al efortului de cercetare depus pentru a descoperi un titlu sau o periodizare sau pentru a încadra un artefact şi chiar pentru a-l lega de alte artefacte, din alte colecţii.
Reţelele Privirii este platforma digitală prin care cei interesaţi pot găsi artefactele semnate Aurel Bauh. De asemenea, participanţii pot interveni pentru îmbogăţirea colecţiei sau a informaţiilor despre ea. Iris Şerban, şefa biroului de arhivă etnologică a MNŢR: Acesta este modul în care ne propunem să promovăm arhiva etnologică a muzeului, creând un personaj accesibil pentru publicul larg, un personaj real, născut din modul în care arhiva s-a creat şi a trăit în ultimul secol. Proiectul abia de-acum începe. Proiectul Reţele Privirii este mai mult decât o bază de date, este un spaţiu virtual în care vizitatorul este invitat pe de o parte, să descopere materialul de arhivă, fotografii, fragmente audio, fragmente video şi texte, iar pe de altă parte este invitat să îşi aducă propria contribuţie.
Muzeul Ţăranului Român a lansat în această vară prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale româneşti. Colecţia de fotografie Aurel Bauh poate fi accesată prin intermediul platformei Reţelele Privirii.
Reţelele Privirii este un proiect al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, realizat cu sprijinul RIZI Design, Samsung România, Gemini Solutions şi The Plot, având ca partner instituţional Reţeaua Naţională a Muzeelor din România. Platforma Reţelele Privirii poate fi accesată la adresa web arhiva.muzeultaranuluiroman.ro.
