Prezenţe româneşti la Festivalul de Film de la Rotterdam

“Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism de Corneliu Porumboiu, “Bucureşti, unde eşti? de Vlad Petri şi scurtmetrajul “O umbră de nor de Radu Jude sunt cele trei filme româneşti care au fost selecţionate în competiţia Festivalului Internaţion

Corina Sabău, 01.02.2014, 10:13

“Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism” de Corneliu Porumboiu, “Bucureşti, unde eşti?” de Vlad Petri şi scurtmetrajul “O umbră de nor” de Radu Jude sunt cele trei filme româneşti care au fost selecţionate în competiţia Festivalului Internaţional de Film de la Rotterdam – FIFR (22 ianuarie – 2 februarie 2014).

Mai puţin cunoscut faţă de ceilalţi doi cineaşti, Vlad Petri a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Este realizator de filme documentare şi fotograf. A documentat mişcările sociale din 2012 şi 2013 din Bucureşti, publicând cu regularitate în mediul online filme şi fotografii de la faţa locului. Preocuparile sale se axează pe investigarea realităţii imediate, personale, cât şi sondarea transformărilor sociale la care ia parte. “Cel mai mult mă interesează piaţa ca spaţiu public de dezbateri, propuneri, proteste. Mă interesează cum devine acest spaţiu, cum se transformă, care e impactul său social. Mă pasionează oamenii de acolo, formulările lor, felul în care are loc articularea şi transmiterea mesajelor. Mi-am propus să merg cât mai des în Piaţă şi să distribui filmele mele exclusiv prin media online, încercând să ţin pasul cu dinamica evenimentelor“ spune regizorul. Din acest interes pentru piaţă ca “spaţiu public de dezbateri” s-a născut şi documentarul “Bucureşti, unde eşti?”, selecţionat la Festivalului Internaţional de Film de la Rotterdam. Vlad Petri: ”Am lucrat la film timp de doi ani. M-a bucurat selecţia, pentru că este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din Europa, şi acum aşteptăm să vedem ce reacţii avem de acolo. Filmul prezintă evenimentele din Bucureşti din 2012. În total am avut aproximativ 60 de ore filmate, din care am fost nevoiţi să selectăm, filmul final având în final o oră şi douăzeci de minute. Dar în această oră şi douăzeci de minute am încercat să spunem o poveste cât mai structurată şi cuprinzătoare a ceea ce s-a întâmplat în stradă. Am încercat ca materialul filmat în stradă să ne conducă spre o anumită poveste, n-am dorit ca noi să-i conducem pe spectatori într-o direcţie.”

Scurtmetrajul regizat de Radu Jude, “Ca o umbră de nor” / ”Shadow of a cloud” spune povestea unui preot, interpretat de regizorul de teatru Alexandru Dabija. Preotul este chemat într-o zi toridă de vară la căpătâiul unei muribunde pentru a-i spune ultima rugăciune. “Sunt numeroase sensuri care pot fi găsite în acest film. Poate că cel mai important este exprimat într-un fragment din rugăciunea rostită de personajul principal: ticăloasa mea viaţă ca un somn a trecut, ca o umbră de nor””, explică regizorul Radu Jude titlul filmului său, care a fost selecţionat anul trecut şi în secţiunea “Quinzaine des Réalisateurs” a Festivalului de la Cannes. Regizorul Radu Jude: „Există ceva în mine care mă înpinge să văd lucrurile în acest fel. Cehov a rezumat mai bine această situaţie. Un personaj din “Unchiul Vanea” spune aşa: “Multă vreme am crezut că destinul omului este să fie tragic, dar în cele din urmă am descoperit că, de fapt, destinul său este să fie ridicol”. Şi există ceva caraghios în felul în care oamenii se raportează la ei înşişi şi la problemele lor, ceva care nu exclude existenţa tristeţii sau a suferinţei. În ceea ce mă priveşte, acesta este unghiul de abordare care mă interesează. Când tristeţea, nefericirea, drama se amestecă până ajungi să nu le mai identifici cu ridicolul.”

Îmi doresc un cinema cât mai impur. Descopăr o evoluţie sau o involuţie la mine: când am început să fac primele filme aveam o mare dorinţă de a fi coerent stilistic. Îmi doream să am un soi de conştiinţă de sine asupra manierei de filmare. Încetul cu încetul, mi se pare că acest soi de coerenţă duce la un soi de blocare a unor energii care pot deschide filmul spre alte direcţii, şi pe de altă parte, la a plasa accentul acolo unde el nu are ce să caute” declară Radu Jude despre experienţa sa de cineast.

Cel mai recent film al lui Corneliu Porumboiu a împărţit, aşa cum a făcut-o şi Poliţist, adjectiv”, spectatorii în două tabere. În cei care cred că povestea, în sensul ei clasic, este indispensabilă unui film şi în cei care pledează pentru un cinema mai puţin narativ. Criticul Tudor Caranfil, imediat după vizionare, a considerat că noul lungmetraj al regizorului Corneliu Porumboiu,

”Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”, este o provocare”, cel mai pasionant film experimental din cinematografia românească”. La rândul său, criticul Andrei Gorzo îl consideră o hipersubtilă anti-romance”. Povestea din film sună aşa: Paul (Bogdan Dumitrache) e în toiul lucrului la filmul pe care îl regizează. Pe cale să filmeze o scenă nud, poartă o serie de discuţii cu Alina (Diana Avrămuţ) – actriţa cu care are o relaţie amoroasă, cu producătoarea (Mihaela Sârbu), cu un coleg de breaslă (Alexandru Papadopol) şi cu un doctor care îi examinează endoscopia. Filmul este compus din numai 17 cadre, majoritatea fixe. Într-un interviu, Corneliu Porumboiu mărturiseşte că intenţia sa a fost aceea de a vorbi despre naşterea unui film şi constrângerile impuse”. Corneliu Porumboiu: ”Mă interesa relaţia dintre personaje şi povestea propriu-zisă. Ideea mi-a venit în urmă cu vreo trei ani, când a fost propusă o nouă lege a cinematografiei, conform căreia concursul la Centrul Naţional al Cinematografiei se dădea după un decupaj regizoral. Asta mi-a provocat amintiri din facultate, din momentul în care m-am apucat de cinema, în şcoală trăind mereu cu un anume tip de limitare. Şi mi-am adus aminte că şi acolo mă duceam cu un decupaj regizoral pe care-l făceam singur acasă, cronometrând cadrele din film. Şi de la aceste amintiri a pornit acest film. Evident, filmul conţine şi o interogaţie asupra felului în care eu am început să fac cinema.”

Festivalul de la Rotterdam, cel mai important din Benelux, atrage la fiecare ediţie peste 3000 de jurnalişti şi profesionişti ai industriei cinematografice. Unul dintre obiectivele majore ale festivalului este promovarea celor mai talentaţi tineri regizori.