Proiectul Hidrotopias

Între 18 iunie și 9 iulie 2026, Galeria Sector 1 din București găzduiește „Hidrotopias", o expoziție care explorează, prin instalații interactive, sculpturi sonore și cercetare artistică, interdependențele dintre apă, tehnologie și formele de viață din Delta Dunării.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ion Puican, 27.06.2026, 12:00

Între 18 iunie și 9 iulie 2026, Galeria Sector 1 din București găzduiește expoziția „Hidrotopias”, proiect inițiat de Asociația Qolony, organizație non-profit dedicată stimulării conexiunilor dintre artă, știință și tehnologie. „Hidrotopias” este o expoziție care explorează prin instalații interactive, sculpturi sonore și cercetare artistică, interdependențele dintre apă, tehnologie și formele de viață din Delta Dunării. Delta Dunării (Estul României), rezervație națională intrată în patrimoniul UNESCO în anul 1991, nu poate fi povestită într-un singur fel. De aici pornește „Hidrotopias”: invită publicul să descopere acest teritoriu din perspective mai puțin explorate. Despre proiect ne-a vorbit Diane Pricop de la Asociația Qolony:

„Proiectul „Hidrotopias” urmează, de fapt, o serie de proiecte pe care le-am inițiat în Delta Dunării în ultimii doi ani, în care au participat artistele Floriana Cândea și Ioana Vreme Moser. Datorită proiectelor anterioare, ele aveau deja cercetările lor respective, iar Pepa Ivanova, care abordează în munca sa tema Mării Negre, a venit să completeze această inițiativă. Am ales Sfântu Gheorghe ca loc de rezidență artistică datorită localizării satului la intersecția între Dunăre și Marea Neagră, pe de o parte, și pentru colaborarea noastră cu Ștefan Constantinescu de la Stațiunea de Cercetare Geografică și cu ecologistul Răzvan Crimschi, pe de altă parte. Dar „Hidrotopias” merge mai departe, legând Dunărea în amonte. Trecând prin Deltă și explorând Marea Neagră. Ne-am dori ca publicul care vizitează expoziția să rămână cu o interogație personală despre felul în care se raportează la mediu și ecosistemele din el, dar și să descopere alte perspective aduse de artiste prin lucrările lor.”

Expoziția pornește de la o cercetare de teren desfășurată în localitatea Sfântu Gheorghe și reunește lucrările a trei artiste — Floriama Cândea, Pepa Ivanova și Ioana Vreme Moser —, dezvoltate în dialog cu cercetătorii Ștefan Constantinescu și Răzvan Crimschi. Prin instalații interactive, sculpturi sonore și video, „Hidrotopias” scoate la iveală fragilitatea, dar și capacitatea de regenerare a ecosistemelor Deltei. Cum s-a realizat dialogul creativ ne spune Diane Pricop:

„Aici, dialogul s-a făcut pe mai multe planuri. În ce privește dimensiunea conceptuală a proiectelor artistice, conversațiile cu Ștefan Constantinescu au ajutat foarte mult. De asemenea și documentația transmisă. Dacă artistele aveau niște idei înainte de plecarea în rezidență, după perioada aceea, direcția conceptuală s-a mai modificat. Pe partea de experimentare, Răzvan Crimschi a acompaniat tot ce era legat de aspectul practic în timpul rezidenței, inclusiv călătorii pe canale și lacuri relevante pentru artiste. De exemplu, a ajutat-o pe Ioana Vreme Moser cu sistemul de ancorare a sculpturilor ei și a propus locul cel mai potrivit pentru performance-ul in situ pe apă.

Una dintre instalații va fi interactivă, a Floriamei Cândea, care este legată de respirație și felul în care acțiunea de a respira influențează relația dintre noi și mediul înconjurător. Aceasta poate fi activată de public în trei scenarii diferite. Alta va fi sonoră, a Ioanei Vreme Moser, care constă în cinci sculpturi de sticlă, care sunt în realitate niște amplificatoare sonore alimentate de impuritățile apei. Ultima va fi statică, a Pepei Ivanova, care reprezintă ideea de metabolizare prin speciile invazive care populează Marea Neagră. Așa că experiența vizitatorului va fi unică și personală. Fiecare vizitator se poate simți atras de una dintre experiențe sau una dintre povești, sau chiar și toată expoziția la un loc.”

Trei lucrări propun perspective complementare. În „Neural Bloom”, Floriama Cândea se inspiră din plaurii Deltei — insule plutitoare aflate într-o continuă transformare. „Eat that Invasion”, proiectul Pepăi Ivanova, pornește de la speciile invazive și de la poluare. Iar în „Warble Buoys”, Ioana Vreme Moser urmărește, prin sculpturi sonore activate de apă, traseul invizibil al sedimentelor purtate de Dunăre către Marea Neagră. Ce teme leagă parcursul expozițional?

„Temele sunt legate prin teritoriu, respectiv Dunărea, Delta Dunării și Marea Neagră. Apoi, prin ideea de ecosisteme, lucrurile exterioare care ajung in ecosisteme și felul în care se influențează mutual cu mediul înconjurător. Mesajul transmis prin lucrări e că, ca și noi, ca oameni, avem un rol în ciclul acesta și că felul în care percepem ecosistemele poate avea un impact asupra lor. Pe teren am descoperit că ecosistemele acestea sunt fragile, deși au o capacitate de regenerare si de reziliență extraordinară. Activitățile umane au modificat foarte mult morfologia și hidrologia zonei. Diferitele tipuri de poluări au în continuare un impact enorm asupra mediului. Cu toate astea, natura metabolizează aceste schimbări. Nu putem vorbi aici de un echilibru, dar ea le absoarbe și le integrează cu timpul în cursul ei.”

Diane Pricop de la Asociația Qolony ne vorbește despre cum va continua proiectul „Hidrotopias”:

„Fiecare proiect artistic în cadrul „Hidroterapias” a fost obiectul unei cercetări mai lungi și va continua în felul ăsta. Cu diferite declinări a lucrărilor care pot fi prezentate ulterior. Scopul nostru este de a oferi un cadru de creație și de colaborare cu cercetătorii științifici, așa că încurajăm artistele să prezinte mai departe rezultatele produse în cadrul „Hidroterapias”.”