România la Târgul de Carte de la Londra 2024
La 35 de ani de la Revoluția Română, Institutul Cultural Român a celebrat libertatea în toate formele ei creative, la o nouă ediție a Târgului de Carte de la Londra / London Book Fair.
Corina Sabău, 06.04.2024, 15:09
La 35 de ani de la Revoluția Română, Institutul Cultural Român a celebrat libertatea în toate formele ei creative, la o nouă ediție a Târgului de Carte de la Londra / London Book Fair. Sintetizată prin motto-ul “Vocile libertății/ Voices of Freedom”, participarea României la ediția din acest an a Târgului de Carte de la Londra – unul dintre cele mai mari evenimente dedicate profesioniștilor din domeniul literar -a fost consacrată tuturor generațiilor de scriitori autohtoni care au creat în deplina libertate a cuvântului. Institutul Cultural Român a pregătit un program de evenimente care a inclus lansări de carte, conferințe și spectacole de spoken word, care s-au desfășurat la standul ICR din cadrul târgului, sediul ICR Londra, la biblioteca Barbican și la Conway Hall. Eli Bădică, coordonatoare și inițiatoare a colecției de literatură română contemporană n’autor a Grupului Editorial Nemira, ne-a vorbit despre participarea la Târgul de Carte de la Londra din perspectiva sa de editoare.
“Sigur că un târg de genul acesta este accesibil și publicului, dar nu este cu vânzare de carte. Nu este un târg asemănător celor care se desfășoară în România, în cadrul căruia să aibă loc multe evenimente și lansări, este un eveniment dedicat mai ales agenților literari, editorilor, managerilor culturali și traducătorilor, networking-ului literar, dar și comercial. Este un târg important pentru mine și colegii mei, cei care activăm în această industrie, al doilea după cel de la Frankfurt ca importanță la nivel mondial. De aceea sunt și poziționate cumva strategic, primăvara și toamna, pentru că sunt târgurile la care se cumpără de obicei drepturi de traducere. Revenind la prezența României la această ediție a târgului, o parte dintre evenimente au avut loc la sediul Institutului Cultural Român de la Londra, iar alte două evenimente au avut loc în biblioteci, niște spații splendide. Au fost prezenți scriitori români, critici literari, manageri culturali, care au participat la niște discuții foarte interesante. De asemenea, au fost prezentate și cele câteva traduceri apărute recent din limba română în limba engleză.
Și în cadrul acestor evenimente a revenit această discuție, că doar 3% din piața de carte anglo-saxonă e reprezentată de traduceri. Spun asta pentru a înțelege cât este de dificilă misiunea aceasta a editorilor, de a încerca să găsească edituri pentru scriitorii români în acest spațiu, în care engleza domină piața de carte. Eu am avut la Londra niște întâlniri cu traducători, editori și agenți interesați în mod real de ceea ce scriu scriitorii români. Ce știu foarte puțini oameni este faptul că, de obicei, planurile editoriale care se fac în spațiul ăsta au în vedere foarte puțini scriitori din Est, uneori chiar unul singur într-un an editorial. Și atunci ideea e că trebuie să încerci să convingi editorul, traducătorul sau agentul că acel scriitor din Estul Europei merită să fie un scriitor român. ”
Participarea la această ediție a Târgului de Carte de la Londra s-a deschis cu un eveniment dedicat vocilor scriitoarelor din România și Marea Britanie. Una dintre scriitoarele care au participat la dezbaterea respectivă a fost Elena Vlădăreanu, inițiatoare și coordonatoare a Premiului “Sofia Nădejde”, acordat scriitoarelor române contemporane. Elena Vlădăreanu:
“Una dintre scriitoarele participante la această discuție a fost scriitoarea Alina Purcaru. Alina Purcaru este și coordonatoarea, împreună cu Paula Erizanu, a antologiei în trei volume Un secol de poezie română scrisă de femei, publicată la editura Cartier. Este o antologie foarte importantă pentru că Alina și Paula au adunat un secol de poezie românească, selectând și reușind să aducă în actualitate scriitoare pe care multă lume nici măcar nu le cunoaște. La aceeași discuție au participat și două scriitoare și filozoafe foarte interesante din Marea Britanie, cu activitate foarte bogată și doctorate în filozofie, Suzannah Lipscomb și Hannah Dawson. Suzannah Lipscomb este specialistă în istorie și a inițiat recent un premiu care se oferă pentru literatură non-fiction și vine în continuarea premiului care se dă în Marea Britanie pentru ficțiune. Acest premiu inițiat de ea se intitulează Women’s Prize for Non-Fiction.
La dezbaterea organizată de ICR Londra, Suzannah Lipscomb a spus că ideea premiului i-a venit observând că referințele din mediul academic erau mai ales la textele și cercetările scrise de bărbați. În felul ăsta s-a gândit să pună în valoare aceste texte de non-ficțiune scrise de femei și de aceea a inițiat premiul respectiv, care anul acesta se va da pentru prima oară. La rândul ei, Hannah Dawson, specialistă în filozofia limbajului, a publicat recent la Penguin o antologie intitulată The Penguin Book of Feminist Writing. Pentru a alcătui această antologie, Dawson a parcurs cel puțin 100 de ani de literatură scrisă de femei. Pe ea a interesat-o, în primul rând, să găsească acele texte necunoscute care abordează tematici feministe. Și a avut surprinderea să găsească texte foarte vechi, texte chiar mai vechi de 100 de ani, care abordau într-un mod foarte contemporan tematici feministe, ca egalitatea, dreptul la educație, statutul social al femeilor, relațiile pe care femeile le au în interiorul familiei, dar și în interiorul societății.” Mădălina Căuneac, Liliana Corobca, Cosmin Perța, Florentin Popa, Maria Stadnicka, Matei Vișniec, Marius Chivu, Bogdan Crețu, Alex Ciorogar și Susan Curtis, Iulian Morar, Gabi Reigh și Milena Deleva completează lista participanților prezenți la evenimentele organizate de ICR Londra în cadrul Târgului de Carte de la Londra.
