Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc și flotele comerciale fluviale ale celor două.

banner-Pro-Memoria.-960x540-2
banner-Pro-Memoria.-960x540-2

, 30.09.2024, 16:25

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc și flotele comerciale fluviale ale celor două. Principatele Române nu avuseseră până atunci flote militare fluviale și maritime din cauză că nu aveau acest drept fiind sub controlul Imperiului otoman și nici nu aveau ieșire la mare. Odată cu anul 1878, după ce Dobrogea intra în componența statului român și acesta se deschidea spre mări și oceane, începea și istoria flotei maritime române.

Flota militară română fluvială a participat în războiul ruso-româno-turc din 1877-1878 prin operațiuni militare pe Dunăre. Navele române comandate de Nicolae Dumitrescu-Maican și Ioan Murgescu au instalat baraje pe fluviu, au atacat nave otomane, au bombardat pozițiile otomane de pe malul sudic al Dunării și au reușit chiar să scufunde două monitoare turcești.

În perioada următoare, Marina Militară Română continuă să se dezvolte și să beneficieze de programe de înzestrare cu nave de luptă. În anul 1907 intrau în serviciu patru monitoare și opt vedete fluviale pentru monitorizarea și apărarea Dunării. În campania din anii primului război mondial, flota militară de pe Dunăre a fost angajată în bătălia de la Turtucaia din 1916 și în retragerea armatei române din Dobrogea. În anul următor, 1917, navele militare române de pe Dunăre comandate de Constantin Bălescu bombardardau pozițiile artileriei germane din orașul Tulcea și lichidau rebeliunea vaselor ruse din Delta Dunării.

După anul 1918, înzestrarea flotei militare române a continuat. Au intrat în serviciu noi tipuri de nave militare pentru flota maritimă precum distrugătoarele ”Mărășești”, ”Mărăști”, ”Regele Ferdinand” și ”Regina Maria”, primul submarin românesc ”Delfinul” și navă-școală ”Mircea” din a doua generație.

În cel de-al doilea război mondial, marina militară română s-a angajat cu două mari unități, Divizia de Mare și Divizia de Dunăre. Divizia de Mare dispunea de 4 distrugătoare, 3 torpiloare, 3 puitoare de mine, un submarin, 3 vedete torpiloare, 8 remorchere și o flotilă de hidroavioane. Divizia de Dunăre era formată din 7 monitoare și 6 vedete. Litoralul românesc al Mării Negre era apărat printr-un baraj de mine aflat la 12 mile marine și artilerie de coastă. Din cauza disproporției în favoarea marinei sovietice, marina română a avut în prima faza a războiului o atitudine defensivă.

Pe 26 iunie 1941, la câteva zile de la intrarea Românei în război pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei anexate de Uniunea Sovietică în 1940, distrugătoarele ”Mărăști” și ”Regina Maria” și bateriile dobrogene de coastă au scufundat ”Moskva”, nava-amiral a flotilei sovietice care se apropia de țărmul românesc, și au avariat distrugătorul ”Harkov”. Odată cu deplasarea frontului spre est, marina militară română trece la acțiuni de sprijinire a trupelor terestre care luptau la Odesa și Sevastopol.

Până pe 23 august 1944, navele sovietice nu se mai apropie de țărmul românesc, însă submarinele sovietice erau reale pericole. O operațiune de mare amploare în care s-a implicat marina militară română a fost evacuarea trupelor române și germane din peninsula Crimeea denumită ”Operațiunea 60.000”. Sursele arată că în urma acelei operațiuni au fost salvați aproximativ 36.000 militari români, 584.000 de militari germani, 720 de militari slovaci și 25.000 de prizonieri și cetățeni sovietici.

După 23 august 1944, când România trece în tabăra aliaților, marina militară română intră sub controlul sovieticilor, iar navele și personalul lor sunt arestate. În 1999, ofițerul Nicolae Koslinski, fiul amiralului Gheorghe Koslinski, mort ca deținut politic în închisoarea de la Aiud în 1950, povestea Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română cum în noaptea de 4 spre 5 septembrie 1944 se afla pe vedeta torpiloare ”Vulcanul”.


”Către orele 4 şi jumătate dimineaţa, auzind nişte zgomote afară, am sărit din pat, am luat pistolul şi l-am băgat în buzunarul pantalonului. M-am îndreptat spre uşă unde telefonistul de serviciu m-a anunţat că veneau niște ruşi. Şi, într-adevăr, în dormitorul mai mare unde dormeam, a pătruns un rus cu o balalaică îndreptatã spre mine, urmat de alţii, care mi-au cerut să le dau pistolul. Întâi le-am spus <dobrîi vecer> şi au părut puţin miraţi, după care mi-au cerut pistolul. Am ridicat mâinile şi am spus . Un subofiţer rus a venit la mine, mi-a pipăit buzunarul. Dar, probabil, pistolul fiind mic de tip Beretta şi cu batista pe el nu şi-a dat seama că e acolo. S-a uitat la mâna mea care avea centura făcută ghem și a aruncat-o, crezuse că era pistol. A spus să ne îmbrăcăm că vom merge la o adunare la gara maritimă.

Navele române sunt duse în URSS, pe drum, din cauze necunoscute, canoniera ”Dumitrescu” și submarinul ”Marsuinul” se scufundă. După câțiva ani, autoritățile sovietice restituie guvernului român 23 de nave, cele mai multe vechi și nefuncționale, între ele două distrugătoare, cîteva torpiloare și câteva canoniere. Însă trebuie remarcat că din rândurile marinarilor români s-au recrutat și participați în mișcarea de rezistență anticomunistă așa cum a fost amiralul Horia Macellariu.

RadioRomaniaInternational · Pro Memoria – 30.09.2024
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Ana Pauker (centru), Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Florica Bagdasar (11.08.1946) / © Fototeca online a comunismului românesc - Cota 27/1946
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română
Pro Memoria luni, 22 iulie 2024

Radio NOREA

Între 1945 și 1990, limba română prin radio nu se auzea doar din București, ci și din străinătate. Stațiile radio care o utilizau cel mai...

Radio NOREA
Pro Memoria luni, 01 iulie 2024

Umorul românesc de dinainte de 1989

Regimurile politice dictatoriale, autoritare și iliberale nu agreează umorul deoarece acesta este o manifestare a libertății personale a...

Umorul românesc de dinainte de 1989
Pro Memoria luni, 24 iunie 2024

Cazul Culianu

Pe 21 mai 1991, în jurul orei 13, într-o toaletă dintr-o clădire a Universității din Chicago, era găsit mort eminentul profesor de istorie a...

Cazul Culianu
Pro Memoria luni, 17 iunie 2024

Relațiile româno-egiptene

Decolonializarea și modernizarea țărilor din Lumea a Treia a fost, la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, o nouă direcție în...

Relațiile româno-egiptene

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company