Atracţii turistice în Gorj
Astăzi călătorim în partea sud-vestică a României, mai exact în Gorj, judeţ care oferă numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber.
Ana-Maria Cononovici, 13.06.2013, 11:08
Astăzi călătorim în partea sud-vestică a României, mai exact în Gorj, judeţ care oferă numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber.
Zona muntoasă din partea de nord a judeţului, cu multe peşteri şi cascade, a constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea unui nou tip de turism în România, turismul de aventură. Dacă doriţi o vacanţă plină de neprevăzut, fără limită de vârstă, fără pregătire fizică şi fără cunoştinţe tehnice prealabile, în Gorj vă aşteaptă instructori calificaţi care vor fi ghizii dumneavoastră într-o experienţă de neuitat. Sabin Cornoiu, directorul serviciului public Salvamont Gorj, ne prezintă oferta pentru turism de aventură: În ultimii zece ani, în munţii din judeţul Gorj s-au dezvoltat foarte multe activităţi de turism de aventură. Cel mai cunoscut şi cel mai solicitat de către turişti este raftingul, o activitate care are mare succes în România şi, spre bucuria noastră, Jiul a confirmat că este cel mai atractiv râu pentru rafting de agrement din ţară. Tot în Gorj avem două mii de peşteri, două dintre ele sunt amenajate pentru publicul larg, dar câteva dintre ele sunt incluse în programele de vizitare de turism de aventură. Putem vorbi şi de canoeing şi cascade, o activitate nouă în turismul de aventură din România, o activitate deosebită, unde totul se desfăşoară ca într-un parc acvatic, cu deosebirea că aici cadrul este natural. E o activitate cu succes la public şi care se desfăşoară foarte bine în lunile de vară când apa e caldă. Avem şi mountain-bike, cicloturism, alpinism, escaladă, vânătoare, rapel, tiroliană, avem până la 15-20 de activităţi ce se pot desfăşura în judeţul Gorj.”
Puteţi petrece momente de neuitat în echipă, însoţiţi de instructori autorizaţi şi folosind echipamente specifice puse la dispoziţie de operatorii turistici. Preţul unei zile de aventură începe de la 80 de euro şi poate ajunge la 200 de euro, depinzând de dimensiunile grupului.
Dacă aventura nu vă face cu ochiul, puteţi să faceţi tot în Gorj un periplu cultural, alegând să vizitaţi oraşul Târgu Jiu, locul de baştină al părintelui artei moderne, Constantin Brâncuşi (1876-1957). Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu, cunoscut şi sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial, proiectat şi construit de Brâncuşi. Ansamblul se întinde pe o axă est-vest care traversează oraşul, pornind de la malul Jiului, din parcul municipal unde se află lucrările din piatră, “Masa Tăcerii”, “Aleea Scaunelor” şi “Poarta Sărutului”, continuând cu “Calea Eroilor”, pe care se găseşte Biserica Sfinţii Apostoli, şi culminând cu Coloana fără sfârşit, din fontă alămită şi oţel, înălţată în mijlocul unui promontoriu.
“Masa Tăcerii” este lucrată în calcar şi reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este măsurat simbolic cu clepsidrele-scaune care înconjoară masa.
“Poarta Sărutului”, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viaţă. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, ar putea fi interpretat şi ca ochii care privesc spre interior.
“Coloana fără sfârşit” sau a sacrificiului infinit”, considerată de către criticul de artă Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne”, reprezintă un adevărat testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă.
Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 şi va deveni obiectiv UNESCO în anul 2014.
În cursul unei vizite în Gorj, vă puteţi opri şi la câteva mănăstiri (ortodoxe), unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului Gorj, iar construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii 1699-1700, în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al 14-lea, biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, preparată după o reţetă necunoscută astăzi, dar care poartă numele de “roşu de Tismana”. Apoi, mai este şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului.
Pentru a vă putea bucura de toate aceste tentaţii este de ajuns să participaţi la concursul Radio România Internaţional 85 de ani de radio”.
