Ecoturism în România
România este cunoscută pentru pădurile sale întinse și virgine, pentru zonele în care găsim tradiții vechi și meșteșugari care încă lucrează obiecte de artizanat prin tehnici și după modele moștenite din străbuni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 22.06.2023, 16:14
România este cunoscută pentru pădurile sale întinse și virgine, pentru zonele în care găsim tradiții vechi și meșteșugari care încă lucrează obiecte de artizanat prin tehnici și după modele moștenite din străbuni. În tot acest peisaj, există asociații care se străduiesc să păstreze valorile naturale și să educe în privința unui turism responsabil. Aflăm azi ce presupune ecoturismul, de la Loredana Pană, expert advocacy și coordonator de proiecte la Asociația Mai Mult Verde.
„Presupune activități pe care le putem face atunci când mergem în vacanță, însă cu un impact mai mic asupra mediului pe care îl vizităm. Turismul, în general, poate produce foarte mari pagube locurilor. Fluxul mare de turiști, zborul cu avionul, tot ce consumăm când mergem în vacanță, de obicei toate au o amprentă foarte mare asupra destinațiilor. Când vrem să facem ecoturism sau slow-turism, cum se mai spune, vizităm anumite zone gândindu-ne la impactul pe care noi îl avem asupra naturii. De exemplu, nu folosim mijloace motorizate în vacanță sau petrecem cât mai mult timp în aceeași zonă și consumăm din produsele locale și nu aduse de la distanțe foarte mari, acestea având o amprentă mare de carbon. Practic, trebuie să ne gândim cât mai mult la impactul pe care noi îl avem într-o comunitate și ce rămâne în urma noastră. Ecorutele sunt trasee tot de ecoturism pe care le putem parcurge fie cu piciorul, cu bicicletele, cu caiace, ecvestru, așadar, prin mijloace nemotorizate.”
Din fericire, în România multe dintre zone nu sunt foarte dezvoltate, așadar, ele sunt, cumva, într-o stare naturală mai aproape de ecoturism. Totuși, spune Loredana Pană, de la Asociația Mai Mult Verde, ecoturismul ar trebui să funcționeze într-un cadru legal solid. „Din păcate, nu cred că există o tendință sau o încurajare la nivel legislativ și național de susținere a acestor destinații de ecoturism și cred că avem posibilitatea să o facem, pentru că suntem într-un stadiu incipient, dar ar trebui promovate mai mult.”
Conceptul de „Destinație Ecoturistică” a fost dezvoltat începând din anul 2012 de autoritatea publică centrală pentru turism, în parteneriat cu instituții și organizații reprezentative la nivel național. La momentul respectiv, România era prima țară din Europa care lansa un astfel de sistem de recunoaștere a destinațiilor ecoturistice. În prezent, există șapte destinații ecoturistice recunoscute oficial. Însă Loredana Pană, expert advocacy și coordonator de proiecte la Asociația Mai Mult Verde, ne invită să explorăm o zonă care, deși nerecunoscută încă oficial, poate fi destinația perfectă pentru cei care își doresc să practice un turism verde. „Eu voi recomanda acum zonele de pe Dunăre. Avem multe proiecte pe Dunăre și în Delta Dunării. Delta Dunării este o zonă extraordinar de frumoasă, sit UNESCO, unică în lume prin peisajul pe care Dunărea îl formează la vărsarea în Marea Neagră. Sunt, în continuare, multe sate care nu sunt turistice. Le-aș recomanda ascultătorilor dvs. să-și ia mai multe zile libere și să străbată apele încet, cu bărci cât mai mici, și să petreacă cât mai mult timp în aceste state din Delta Dunării în contact cu comunitatea locală. Nu recomand să mergem într-un resort care e, cumva, separat de toată comunitatea în care se află. Delta Dunării este chiar un exemplu unic din punct de vedere al multiculturalității. Sunt peste 12 etnii care trăiesc în Delta Dunării și Dobrogea și sunt chiar un exemplu de bună practică, pentru cum și-au păstrat tradițiile și au conviețuit împreună atât timp.”
Asociația Mai Verde a lansat chiar săptămâna aceasta Ecoruta Dunăreană. „Este, de fapt, mai mult o idee la care vom lucra și în continuare. Este un traseu de 44 de km pe uscat și pe apă, în zona orașului Giurgiu. Practic, pe acest traseu, sunt incluse orașul Giurgiu și încă patru comune, comunele Slobozia, Oinacu, Prundu și Gostinu. Sunt 44 de km care pot fi parcurși cu bicicletele, pe jos, pe apă sau ecvestru. E important să nu motorizăm aceste activități pe care le facem în aer liber, ci să ne bucurăm de liniștea din natură și de aerul curat. Noi am propus această ecorută dunăreană pentru că avem nevoie de spații verzi în care să ieșim și pentru agrement, dar și pentru bunăstarea psihică. Este la aproape o oră de București. Este o zonă minunată pe care Dunărea o formează în această secțiune. În partea de sud, de exemplu, nu există agrement și turism pe Dunăre, așa cum avem în Delta Dunării sau la intrarea în țară, de exemplu.”
Pentru cei care își doresc mai multe informații centralizate privind accesul pe această rută, Asociația Mai Verde are un proiect. „Până la sfârșitul anului, vrem să creăm o hartă virtuală cu această ecorută dunăreană, pentru că e important pentru oameni să aibă toate informațiile: pe unde se poate face accesul, cât de bun este drumul, dacă este sau nu practicabil cu copii, de exemplu. Și vrem să o publicăm. Eu vă invit să ne urmăriți pe mai multverde.ro și pe rețelele noastre de socializare. Vom pune acolo toate informațiile pe care vom reuși să le dezvoltăm până la finalul anului.”
Loredana Pană, expert advocacy și coordonator de proiecte la Asociația Mai Mult Verde, s-a întâlnit cu din ce în ce mai mulți turiști străini. Aceștia apreciază intervenția minimă a omului în zonele sălbatice. „Traseele montane foarte sălbatice sunt apreciate. Transilvania, cu specificul ei, este, la fel, apreciată. Bucureștiul devine o destinație turistică pentru city break-uri. Din punct de vedere al mediului și ecologiei, noi, de anul trecut, avem un program nou în București. Se numește „În aer liber”, și încercăm să promovăm apropierea comunității de oraș și de spațiile verzi necunoscute, practic, la nivel de oraș. Pe de altă parte, avem unele spații verzi, care nu sunt amenajate și oamenii nu pot ajunge acolo. De exemplu, salba de lacuri de pe râul Colentina. În anii 60, funcționau zeci de ștranduri pe aceste lacuri și era considerat litoralul Bucureștiului. Acum, practic, nu se mai întâmplă nimic. Și Bucureștiul ar putea să devină o atracție ecoturistică pentru Europa, însă suntem puțin departe de acest obiectiv și nu pare că există nicio strategie care să ne ducă în direcția asta.”
Există, totuși, o tendință tot mai pronunțată a întoarcerii către natură în turismul românesc, iar, din acest punct de vedere, oferta e foarte bogată. În edițiile viitoare, vom explora alte zone în care ne putem bucura responsabil de foarte multe resurse naturale.
