Maramureş

În nordul României, în Maramureş, se poate petrece oricând o vacanţă, însă acum, în prag de primăvară, natura oferă un adevărat spectacol.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 29.03.2013, 13:28

În nordul României, în Maramureş, se poate petrece oricând o vacanţă, însă acum, în prag de primăvară, natura oferă un adevărat spectacol. Vom include în traseul nostru câteva dintre cele mai cunoscute obiective, vom vorbi despre tradiţii şi obiceiuri şi vom răsfoi meniul tradiţional.

Nu există o perioadă anume în care se recomandă vizitarea Maramureşului, însă cei care o fac înainte de cele două mari sărbători, Paşte şi Crăciun, vor fi cu siguranţă câştigaţi. De altfel, după cum am aflat de la Florentina Dospinescu, din cadrul Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), este perioada în care pensiunile sunt şi cele mai solicitate. Iată de ce. De câte ori spunem Maramureş, ne gândim la încondeiatul ouălor. Ştim că acest obicei este specific zonei. Se ştie că această activitate presupune foarte multă migală, presupune cunoaşterea multor elemente creştine şi precreştine, toate îmbinate în ceea ce se cheamă oul de Paşti. În afară de acest lucru, remarcăm şi specificitatea portului popular şi toată panoplia obiceiurilor înainte cu o săptămână de Paşti. Oferim o serie de pensiuni de trei, patru margarete care depăşesc uneori calitatea serviciilor oferite de hotelurile marilor oraşe din România. Din aceste pensiuni se pot organiza foarte multe excursii, foarte multe evenimente, şi, în acelaşi timp, pensiunile sunt pregătite să primească familii cu copii şi chiar cu animale de companie.”

Indiferent de zona în care vă veţi afla, nu trebuie să rataţi o vizită într-unul dintre atelierele meşteşugăreşti. Puteţi învăţa să încondeiaţi ouă, să ţeseţi, să lucraţi în lemn sau puteţi doar admira lucrările celor care au deprins arta unui meşteşug. La sfârşitul vizitei, puteţi achiziţiona un obiect sau vă puteţi întoarce la pensiune cu cel pe care l-aţi lucrat chiar dvs. Am aflat de la Grigore Luţai, preot paroh la Săpânţa, oferta bogată a zonei. Sunt ateliere, fiindcă la Săpânţa s-a consumat până mai ieri cea mai multă lână. Aici sunt foarte multe războaie şi se fac cergi, trăistuţe, pulovere, multe articole de îmbrăcăminte numai din lână. Clopurile, costumaţia ţărănească se aduc în magazinele noastre de artizanat. Veţi mai găsi şi icoane din lemn. Se găsesc foarte multe articole la magazinele centrale din Sighetul Marmaţiei. Vă mărturisesc că am colindat toată lumea, iar Săpânţa e frumoasă, tradiţiile sunt deosebite, oamenii sunt primitori, locurile sunt frumoase şi neafectate de exploatare. Aerul e foarte curat iar fiecare metru de pământ de aici e un dar binecuvântat de Dumnezeu.”

Iar dacă vă place folclorul vă propunem o experienţă deosebită. Cum ar fi să locuiţi într-o casă păstrată aşa cum arăta acum 200 de ani? Este recomandarea etnologului Emilia Bumb. Case tradiţionale în care se şi locuieşte, dar care sunt pregătite să primească şi turişti români sau străini. Interiorul este specific unei case ţărăneşti, pereţii sunt albaştri, iar ferestrele mici, din lemn. Au tot ceea ce presupune o cameră ţărănească, decorate cu obiecte de interior lucrate de meşteri din localitatea respectivă sau colectate pentru a completa recuzita existentă în casa respectivă. Ele pot fi vizitate, dar pot găzdui şi turişti şi sunt iniţiative locale. Sunt nişte muzee vii” în care pot fi văzute aceste obiecte, dar în care se poate pregăti şi o cină ţărănească, o masă cu bucate tradiţionale din localitatea respectivă.”

Nu vă aşteptaţi la o cină modestă. Belşug, acesta e cuvântul care caracterizează bucătăria maramureşeană. Gazdele îşi ademenesc oaspeţii cu mese pline de pe care nu va lipsi mamaliga cu urdă, cu ceapă friptă, sarmalele cu păsat, plăcinta creaţă sau turtiţele de mălai. Vă veţi putea bucura şi de colacii împletiţi sau cartofii copţi cu usturoi.

În Maramureş veţi putea admira şi renumitele biserici din lemn, cu turle înalte, dintre care opt au fost incluse în patrimoniul UNESCO. La fel ca şi cele din Bucovina, fiecare e unicat. Sunt biserici ortodoxe din lemn construite în stil gotic, care fascinează prin picturi. De asemenea, biserica de la mănăstirea Peri din Săpânţa este cunoscută ca fiind cea mai înaltă biserică de lemn din România şi una dintre cele mai înalte construcţii de lemn din lume. Printre obiectivele pe care nu ar trebui să le rataţi se numără şi mănăstirea Sf. Ana de la Rohia, unde am vorbit cu părintele Macarie Motogna. Mănăstirea Sf. Ana de la Rohia este aşezată într-un loc cu totul aparte, pe coama unui deal, la o altitudine de 550 de metri, într-un codru de fag şi stejar şi cine vine la Rohia poate vizita prima dată biserica nouă a mănăstirii, foarte frumoasă, cu înălţimea maramureşeană specifică, cu pridvor brâncovenesc, cu elemente gotice. Este un monument de arhitectură. Apoi, poate vizita biblioteca mănăstirii, care numără 40.000 de cărţi din toate domeniile: teologie, artă, istorie, medicină, filozofie, literatură. Cărţile sunt scrise în mai multe limbi. Apoi, un alt obiectiv este paraclisul mănăstirii, cu un iconostas de excepţie, unic la noi în ţară prin lucrarea în scene. Este atât cu scene religioase, cât şi cu portrete, oameni de cultură şi personalităţi istorice.”

Încheiem rubrica de astăzi cu oferta unui complex de trei margarete, situat la 18 km de Baia Mare, la o altitudine de 430 de metri, la poalele muntelui Ignis. În cadrul complexului se găseşte şi o păstrăvărie foarte modernă, cu incubaţie proprie. Gazdele oferă o gamă completă de servicii, loc pentru copii, spaţii de joacă şi un meniu foarte divers. Din martie, pe tot parcursul anului preţul de cazare este de 60 de lei (~13 euro) de persoană, pe noapte, în camera dublă, cu mic dejun inclus.