Muzeele din estul Transilvaniei

Estul Transilvaniei, care include județele Brașov, Covasna și Harghita, oferă o varietate de muzee care reflectă istoria bogată și diversitatea culturală a României. Pentru a aduce muzeele mai aproape de turiști, a apărut și s-a dezvoltat proiectul Muzeele din estul Transilvaniei. Inițiativa urmărește să promoveze instituțiile muzeale mai puțin cunoscute, dar care dețin colecții valoroase. Proiectul facilitează colaborarea între diverse muzee, de la cele de istorie și etnografie, până la cele mai specializate, cum ar fi Muzeul Pălăriilor de Paie.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 06.11.2025, 15:30

Într-o eră digitală în care destinațiile turistice se întrec în vizibilitate, o regiune a României, pe nedrept rămasă într-un con de umbră, își dezvăluie acum bogăția culturală printr-o inițiativă modernă și accesibilă. Estul Transilvaniei, un spațiu al confluențelor etnice și al istoriei vii, este adus în atenția publicului național și internațional prin proiectul „Muzeele din Estul Transilvaniei”, cunoscut pe scurt „Muzet”.

Am stat de vorbă cu Alexandru Mihăilă, președintele Asociației Provil, pentru a înțelege filosofia și impactul acestui demers. Asociația sa se ocupă cu implementarea de proiecte din sfera culturală și cu promovarea turistică a patrimoniului local. Proiectul „Muzet” se materializează într-o platformă digitală complexă, care include site-ul web muzet.ro, o pagină de Facebook, un canal de YouTube și aplicații mobile dedicate pentru sistemele Android și iOS. Pentru a înțelege mai bine misiunea acestui proiect, Alexandru Mihăilă ne explică viziunea asociației asupra rolului muzeelor în societatea de astăzi și cum a luat naștere acest proiect specific.

” Noi considerăm că muzeele reprezintă o punte între generații, prin care se transpun tradiții, obiceiuri și diverse elemente din trecut în prezent. Considerăm că este și o datorie a noastră să ducem mai departe aceste elemente. Am profitat de existența unor sesiuni de finanțare deschise la Guvernul României, unde am aplicat cu acest proiect. Ca să fim mai concreți, am aplicat de două ori: prima dată cu ediția întâi, în care am vizat cinci muzee din zona Harghita și Covasna, iar ulterior, în ediția a doua, am adăugat alte cinci muzee dintr-o zonă geografică apropiată, mai exact din județele Brașov și Mureș.”

Așadar, un proiect dezvoltat în două etape, care acoperă acum zece muzee importante, din patru județe. Obiectivul nu este doar atragerea turiștilor străini, ci și, în mod esențial, reconectarea publicului local cu propria moștenire, o moștenire pe care, adesea, cei care trăiesc în proximitatea ei o pot ignora:

„Scopul declarat a fost acela de a aduce în lumină patrimoniul cultural și istoric al zonei estice a Transilvaniei, oferindu-l inclusiv publicului local. Spun asta pentru că, adesea, tindem să nu apreciem ceea ce avem aproape de noi. Am dorit să fie un imbold atât pentru factorii locali, cât și pentru turiștii români și străini. De aceea, am avut grijă ca proiectul să fie tradus și în limba engleză. Toate elementele care se regăsesc pe site sunt bilingve, română-engleză, astfel încât turiștii din toate părțile țării, și în special din Europa, să poată accesa aceste informații.”

Estul Transilvaniei s-a dovedit o surpriză plăcută, care se regăsește în unicitatea fiecărui muzeu. I-am propus invitatului nostru, Alexandru Mihăilă, președintele Asociației Provil, să ne recomande un loc care l-a impresionat în mod deosebit. Deși a subliniat că fiecare muzeu are farmecul său, s-a oprit asupra unei destinații aparte: Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni.

„În primul rând, impresionează căsuța țărănească în care este adăpostit muzeul, o casă cu o vechime de peste 130 de ani. Acolo am remarcat, ca fapt inedit, o intrare separată pentru pisică. Apoi, am fost impresionat de căldura cu care ne-au primit oamenii și de cadrul natural în care este plasat muzeul, o zonă parcă uitată de lume, unde ne-am simțit ca într-o întoarcere în timp.

Pe lângă toate acestea, am rămas plăcut impresionat de pălăria uriașă de paie. Este o pălărie gigant, cu 2 metri în diametru și peste 2 kilograme greutate, care a necesitat peste 12 zile de muncă, aproximativ 500 de metri de materie primă. Asta înseamnă circa 22.000-23.000 de fire de paie și în jur de 1.700-1.800 de metri de ață.”

Recomandările continuă cu un alt punct de interes: Muzeul de Istorie Sighișoara: „Este o destinație remarcabilă și, din ce știu, este singurul muzeu din România organizat pe verticală. Desigur, muzeul este parte integrantă a patrimoniului mondial UNESCO, la fel ca întreaga zonă centrală a cetății Sighișoara. Și aici, vizitatorii descoperă elemente foarte interesante.

De exemplu, mi-a rămas în minte o vatră-altar din epoca bronzului, care funcționa ca un fel de calendar solar. Se regăsește, de asemenea, o machetă foarte frumoasă și detaliată reprezentând Sighișoara anului 1735. Există expoziții etnografice valoroase, dar și ceramică săsească specifică zonei.

La capitolul mobilier, sunt piese deosebite, precum măsuțe în stil rococo sau o comodă Biedermeier. Sunt reprezentate, de asemenea, breslele meșteșugărești medievale care au definit viața cetății. La penultimul etaj, poate fi văzut mecanismul ceasului din turn, un mecanism încă funcțional, care datează din 1906. Și, ca un alt fapt inedit, există și o mică expoziție dedicată lui Hermann Oberth, pionierul astronauticii. Sunt, așadar, elemente extrem de diverse, condensate într-un spațiu relativ mic.”

Muzeul Pălăriilor de Paie și Muzeul de Istorie din Sighișoara, demonstrează că proiectul nu este doar un catalog digital, ci o platformă vie, care deja generează conexiuni internaționale și un feedback valoros. Succesul, în viziunea lui Alexandru Mihăilă, se măsoară în interacțiunea reală pe care platforma o facilitează.

„Am fost plăcut surprins să constatăm succesul proiectului. Sigur, succesul poate fi ceva relativ, fiecare îl măsoară în feluri diferite. Pentru mine, bucuria este că sunt contactat constant atât de persoane din România, cât și din afara țării, care vor să afle mai multe detalii. De exemplu, o studentă din Cehia, specializată în restaurări, avea ca temă de studiu niște pantofi de femeie din anii 1700. Ea a descoperit pe site-ul nostru o pereche de pantofi aproape identică cu cea pe care o studia și mi-a solicitat mai multe detalii. Am pus-o cu drag în legătură cu reprezentanții Muzeului de Istorie Sighișoara pentru a-i oferi detaliile necesare și a-și putea continua studiile.”

Acest exemplu arată cum o platformă digitală bine concepută poate scurta distanțele și poate servi drept resursă academică și turistică valoroasă. Proiectul „Muzet” este o invitație deschisă de a explora un tezaur cultural definit de un melanj unic de tradiții românești, săsești și maghiare, un patrimoniu care, mulțumită acestor eforturi, este acum accesibil la un click distanță, la adresa: muzet.ro.