Muzeul Satului Bucovinean
Deschidem azi porțile unui muzeu care reflectă la scară naturală Bucovina străveche și tradițională.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 17.03.2022, 16:10
Deschidem azi porțile unui muzeu care reflectă la scară naturală Bucovina străveche și tradițională. Înființat în anii ’70, Muzeului Satului Bucovinean este inclus din anul 2004 pe lista monumentelor istorice din județul Suceava. Ne plimbăm pe aleile acestui muzeu și descoperim nu doar gospodării și unelte specifice activităților rurale, ci și meșteșugari și obiecte de artizanat. Ghidul nostru, dr. Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, spune că este unul dintre cele mai tinere muzee de artă populară în aer liber din România.
Muzeul nostru se concentrează pe arhitectura din lemn, tradițională în această zonă. Suprafața acoperită de păduri a județului Suceava este de 60%, a doua ca mărime din România. Evident, lemnul a fost un material fundamental în construcția satului bucovinean, din care, alături de români, au trăit multe alte etnii: germani, polonezi, ucraineni, evrei sau italieni. Muzeul nostru încearcă să reconstituie un sat cu tot ce avea acesta în ceea ce privește gospodăriile, construcțiile comunitare sau instalațiile tehnice care ilustrează o parte dintre meșteșugurile zonei și, bineînțeles, modul de viață al bucovinenilor. Fiecare microzonă are un mod propriu de viață. Astfel, în Muzeul Satului puteți vizita și un atelier de olărit, dar, în același timp, o crâșmă, o biserică funcțională, o școală și așa mai departe. Fiind unul dintre cele mai tinere muzee, în prezent, avem deschisă aproape jumătate din suprafața menționată la finalul proiectului, aproximativ 2,2 hectare. Însă această suprafață ilustrează foarte bine esența satului bucovinean. Pe teritoriul celei de-a doua suprafețe există gospodării construite, însă, momentan, lipsește infrastructura.
L-am întrebat pe Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, despre așezarea diverselor structuri din Muzeul Satului Bucovinean: Obiectivele nu sunt așezate tematic. Ele sunt inserate în teritoriul satului. Există diverse gospodării, urmează apoi moara pe malul unui mic pârâu care străbate satul, apoi, se vede biserica în fața școlii și așa mai departe. Am încercat să creăm imaginea unui sat tradițional din Bucovina folosindu-ne și de interioare, care le creează o impresie foarte bună vizitatorilor noștri. Avem de la ștergare și scoarțe până la cuptoare și sobe, care sunt foarte diferite. Evident, avem mobilier tradițional și piese de port popular. Aproape tot ce există în acest muzeu este funcțional, inclusiv în fierăria satului recreat, de exemplu. De asemenea, acordăm o importanță deosebită activităților educaționale. Din păcate, meșteșugurile tradiționale dispar încetul cu încetul sau devin mai puțin interesante. Noi facem eforturi, atât cât putem, în lunile de vară, să adunăm un număr cât mai mare de copii care vor învăța cât de cât un meșteșug, dar, mai important, vor înțelege ce presupune crearea unui obiect tradițional.
Pe parcursul anului, în cadrul acestui muzeu, sunt organizate diverse evenimente. Acestea promovează obiectele de artizanat, arta populară, în general, dar și modul simplu și curat de viață din satul bucovinean. Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei.
Cel mai numeros public îl avem la evenimentul Lume, lume, hai la târg!. Este un altfel de târg, nu numai cu produse tradiționale, ci și cu muzică și cu produse tradiționale stilizate. S-a vorbit și se vorbește mult, de exemplu, despre ie. Ia tradițională a fost în centrul atenției în lumea modei. Însă, la fel, putem vorbi și despre bijuterii. Vizitatori găsesc și obiecte de uz casnic: căni, farfurii etc. Foarte mulți vizitatori au început să vină pentru a face comenzi, de exemplu, pentru veselă la pensiuni, pentru magazine de bijuterii, pielărie și așa mai departe. Am încercat să organizăm un eveniment care să și stimuleze puțin economia din zonă.
Bineînțeles, reacțiile turiștilor n-au întârziat să apară. Astfel, muzeul se dovedește a fi un reper al acestora, un obiectiv de neratat în timpul unui sejur în județul Suceava. Constantin-Emil Ursu: Succesul este deopotrivă și la turiștii străini, și la cei români. Din păcate, lumea rurală nu mai e așa de bine reprezentată în zonele urbane. Există deja generații care nu mai au bunici în mediul rural, care au crescut și care au urmat școala în străinătate. Acești tineri văd Muzeul Satului Bucovinean ca o curiozitate. Evident, muzeul nostru îi farmecă pe turiștii străini. În expoziția permanentă, în trei obiective, am încercat să reconstituim riturile tradiționale de trecere: botez, nuntă și înmormântare. Revenind la meșteșugari, avem un stand al muzeului. Pe de altă parte, în perioada de vară, începând cu luna mai, există o serie de meșteri care comercializează obiectele meșteșugite de ei în interiorul muzeului.
Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, spune că există planuri de viitor. Acestea vor respecta caracteristica actuală, aceea de muzeu viu: Consiliul Județean Suceava a semnat deja un contract și urmează proiectarea celei de-a doua părți a muzeului. Se va rezolva o mare parte din problematică începând cu infrastructura și cu conservarea și definitivarea unor gospodării. Contractul este finanțat prin fonduri europene. De asemenea, am primit o donație, o biserică aflată pe lista monumentelor istorice. Aceasta va fi amplasată în perimetrul din a doua etapă de dezvoltare a muzeului. Sperăm ca a doua biserică să fie și ea deschisă publicului, așa cum este cea de acum, prezentă în primul perimetru, Biserica de la Vama. Aceasta din urmă își începe activitatea odată cu Săptămâna Patimilor. Avem un preot repartizat cu generozitate de Arhiepiscopia Rădăuților și Sucevei. Astfel, turiștii pot asista și la slujbe religioase până înspre finalul anului, în noiembrie. Încercăm să insuflăm viață obiectivelor noastre atât cât ne permite legea și cât mai pot fi reproduse funcțiunile.
Invitația a fost lansată! În speranța că v-am convins, data viitoare vă așteptăm cu o invitație în cel mai mic parc național din România, Parcul Național Buila-Vânturarița, însă cu o ofertă turistică impresionantă.
