Ruta cultural-turistică a muzeelor în aer liber din România
Ruta cultural-turistică a muzeelor în aer liber din România, dezvoltată la nivel național și recunoscută de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, a fost lansată în România având în vedere numărul mare al turiștilor care au manifestat interes pentru aceste obiective.
Daniel Onea, 29.02.2024, 13:03
Ruta cultural-turistică a muzeelor în aer liber din România, dezvoltată la nivel național și recunoscută de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, a fost lansată în România având în vedere numărul mare al turiștilor care au manifestat interes pentru aceste obiective. Dezvoltat la inițiativa Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, programul turistic propune turiștilor o călătorie printre tradiții, în 11 obiective turistice și culturale din domeniul patrimoniului etnografic al României.
Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, din Baia Mare, spune că ideea s-a născut din nevoia de promovare a muzeelor, fiind o ocazie bună de valorificare a patrimoniului arhitecturii tradiționale românești.
„Ideea proiectului a pornit inițial cu opt muzee. Am creat și câteva pliante pe care se poate vedea pe o hartă cu aceste muzee. Dacă ne găsim în București, putem începe să parcurgem traseul de acolo, din Muzeul Satului Dimitrie Gusti din București, care este probabil și cel mai vizitat dintre muzeele etnografice din țară, iar, după aceea, putem să venim înspre centrul României.
Putem să trecem prin Muzeul Golești, după aceea să ajungem la Brașov, putem merge la Sibiu, la Muzeul ASTRA, să venim în Ardeal, la muzeul din Cluj și să ne apropiem de Maramureș, unde avem două muzee etnografice incluse rută, respectiv Muzeul Satului din Baia Mare și Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației. Tot aici, în zona noastră, în Țara Orașului, în vecinătatea Maramureșului, avem Muzeul de la Negrești Oaș, iar, dacă trecem munții, în Bucovina, găsim Muzeul Satului Bucovinean. Depinde de cât timp are turistul să viziteze și ne-am gândit că această rută poate fi parcursă integral sau poate să-și aleagă vizitatorul, într-o primă fază, câteva muzee din zona de interes și, după aceea, să-i trezim curiozitatea să ajungă și în alte zone din țară.”
Toate muzeele în aer liber dezvoltă proiecte de-a lungul anului, dar mai ales în anotimpul cald, în sezonul de vizitare. Veți putea vedea meșterii populari lucrând și veți putea cumpăra obiecte create de aceștia. Mai mult, veți putea chiar să participați la realizarea unor obiecte de artizanat împreună cu meșteșugarii.
„Și Muzeul Satului din Baia Mare are astfel de programe. Pe parcursul anului, organizăm târguri, dar avem și un magazin de suveniruri, în care încercăm să valorificăm munca meșterilor din Maramureș. Și celelalte muzee din țară au astfel de magazine. Meșterii au nevoie să fie promovați. Pentru ca tradițiile să poată fi date mai departe generațiilor viitoare, meșterii trebuie să înțeleagă, mai ales meșterii mai tineri care preiau meșteșugurile, că se poate trăi din meșteșug și este datoria noastră, ca muzee etnografice, să îi sprijinim, să-i facem cunoscuți. Împreună cu centrele culturii tradiționale, care au evidența acestor meșteri, încercăm să-i promovăm și la târgurile de turism la care participăm și în activitățile desfășurate de muzeu.”
De cum intri pe poarta maramureșeană a Muzeului Satului din Baia Mare, ești transpus într-o lume a satului autentic maramureșean, spune Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
„Dacă Muzeul din Sighet are în păstrare doar obiective de arhitectură tradițională din Maramureșul Voievodal, Muzeul Satului din Baia Mare te duce cu gândul la satele maramureșene din toate cele patru zone etnografice. Noi le numim țări: Codru, Chioar, Lăpuș și Maramureșul Voievodal.
Poți vizita o casă din Lăpuș, cu acoperișul ei de paie. Poți să intri în interior și să vezi cum se trăia demult, unde se făcea focul, un cuptor, cum se legăna pruncul în leagăn, cum arăta camera bună, unde se păstrau cele mai frumoase textile și lada de zestre și unde se întâlneau oamenii la marile evenimente de pe parcursul vieții.
Cel mai vechi obiectiv pe care îl avem este bisericuța noastră, monument din 1630, care este amplasată frumos pe deal, așa cum sunt majoritatea bisericilor în satele maramureșene și, practic, în jurul ei s-a format muzeul. A fost primul obiectiv adus aici în muzeul Satului. Ea face ca statul nostru să fie viu. Satul de pe deal, așa cum îi spunem noi, este viu, pentru că, în biserică, la marile sărbători și duminica se fac slujbe și acum. Există o comunitate care vine aici pentru a se închina.”
Un alt obiectiv promovat la Muzeul Satului din Baia Mare este cea mai veche casă din patrimoniul instituției, care datează de la 1758.
„Echipa pe care o coordonez momentan se poate mândri cu faptul că, deși anii sunt complicați și bugetul este, de obicei, unul limitat, am reușit ca anul trecut să deschidem pentru public un nou obiectiv de arhitectură tradițională pe care l-am transferat în muzeul nostru.
O casă din Țara Chioarului, foarte frumoasă, reprezentativă pentru stilul din Țara Chioarului, pe care am amplasat-o în vecinătatea bisericii, care este tot din Țara Chioarului. Este o casă de un albastru specific Maramureșului și care poate fi vizitată de către turiști.
De asemenea, din Țara Maramureșului ne mândrim cu Casa Petrova, în care s-a născut întemeietorul școlii de stomatologie românească, Gheorghe Bilașcu, acestea fiind doar câteva repere pe care vi le oferim pentru a ne trece pragul. Vă spun doar „haida, hai în Maramureș!” Vizitați Muzeul Satului din Baia Mare și toate muzeele cuprinse în ruta etnografică a muzelor aer liber din România!”
Am aflat de la Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, din Baia Mare, că pliantele pe care le găsiți sunt în limbile română și în engleză. La principalele obiective din circuitul de vizitare, există plăcuțe cu cod QR pentru informații suplimentare, care trimit pe site-ul instituției, unde există traducere în limbile străine de circulație internațională.
Pe de altă parte, copiii și tinerii pot participa la o vânătoare de comori. Ei vor fi provocați să se despartă de telefoanele mobile și să viziteze altfel muzeul.
De asemenea, muzeele mai mari de pe Ruta cultural-turistică a muzeelor în aer liber din România au materiale de promovare diverse. Muzeul din Sibiu, de exemplu, are o aplicație, „Astra App”, prin care se oferă ghidaje, inclusiv audio, în mai multe limbi de circulație internațională.
