Transilvania, pe două roți

Transilvania a devenit un exemplu european de dezvoltare durabilă și turism responsabil. Descoperim azi cum o rețea de zeci de kilometri de poteci pietruite, construită pe colinele din jurul Sighișoarei, a transformat radical economia și viața satelor săsești.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 25.06.2026, 15:24

Transilvania a devenit un exemplu european de dezvoltare durabilă și turism responsabil. Descoperim azi cum o rețea de zeci de kilometri de poteci pietruite, construită pe colinele din jurul Sighișoarei, a transformat radical economia și viața satelor săsești. În plus, cu ajutorul bicicletelor cu asistență electrică, explorarea naturii a devenit sigură și deschisă tuturor vârstelor, aducând public nou pe traseele care leagă Sighișoara de sate precum Viscri, Meșendorf sau Criț.

Ceea ce este deosebit în regiune, comparativ cu restul Europei, este chiar existența rețelei de poteci speciale pentru biciclete, al cărei proiect pilot a fost lansat în 2011. A urmat o muncă titanică, prin care zeci de kilometri de traseu au fost pietruiți manual pe vârful dealurilor. Despre cum arată astăzi infrastructura locală am stat de vorbă cu Sergiu Pâcă, ghid montan și antreprenor din Sighișoara.

„Odată cu înființarea noii rețele, 47 de kilometri de traseu leagă acum Sighișoara de Viscri. Aceasta reprezintă „coloana vertebrală” a sistemului. Din ea se desprind, la stânga și la dreapta, fie ramificații construite similar cu proiectul pilot, fie drumuri agricole și drumuri de sondă. Drumurile de sondă sunt foarte bine întreținute de companiile de gaze naturale, care le utilizează pentru a verifica infrastructura cu utilaje grele, fiind astfel accesibile chiar și pentru mașinile sport. De asemenea, drumurile afectate de exploatările forestiere sunt refăcute și pietruite rapid. Există și drumuri agricole în comuna Saschiz, parțial asfaltate, aflate în stare excelentă până pe vârful dealului. Traseul principal leagă Sighișoara de Viscri, însă toate satele adiacente, precum Criț, Meșendorf sau Saschiz, beneficiază de legături rutiere. Unele dintre acestea se pot deteriora pe vreme rea, ceea ce reprezintă o provocare pentru bicicliștii neexperimentați, care constituie principalul nostru public pentru pachetele turistice. Cicliștii cu experiență își organizează de obicei singuri traseele și cazările, neavând nevoie de închirieri de biciclete.”

Pentru majoritatea oaspeților, performanța sportivă trece pe plan secund. Accentul este pus pe explorarea lentă, neintruzivă, a unui mediu rural care și-a păstrat autenticitatea.
„Pentru turiștii care nu practică în mod regulat acest sport, bicicleta este doar un mijloc de transport alternativ pentru a explora satele săsești. Scopul principal este vizitarea bisericilor fortificate și experiența culinară, mai ales că în zonă s-au dezvoltat numeroase puncte gastronomice locale, turismul având aici o tradiție de peste 20 de ani. Deși satele pot fi vizitate și cu mașina, mersul pe bicicletă permite o conexiune directă cu natura, regiunea fiind parte a sitului Natura 2000. Lipsa agriculturii intensive a conservat peisajul mozaicat și flora spontană. Atmosfera din pădure este deosebită. De exemplu, într-o dimineață de vară, deși la soare temperaturile ajung rapid la 25 de grade Celsius, la umbra copacilor se păstrează o răcoare extrem de plăcută, mai ales după zile ploioase. Această experiență de relaxare în natură contribuie masiv la atractivitatea tururilor. De asemenea, fauna este bogată și include animale sălbatice, precum urșii. Deși prezența lor este frecventă, urșii din această zonă nu sunt obișnuiți cu prezența umană, astfel că, la orice întâlnire accidentală pe potecă, aceștia se retrag imediat, fără a reprezenta un pericol, spre deosebire de exemplarele care caută hrană în zonele locuite.”

Bicicleta cu asistență electrică a democratizat accesul la aceste peisaje, extinzând profilul turistului și dezvoltând semnificativ comunitatea pasionaților de mișcare. În ceea ce privește impactul pe care rețeaua l-a avut asupra comunității, schimbarea este evidentă, după cum explică ghidul Sergiu Pâcă.
„Practic ciclismul montan de 33 de ani, iar mult timp, în Sighișoara eram doar aproximativ cinci pasionați de acest sport. În ultimii cinci sau șase ani, tocmai pentru că infrastructura este foarte accesibilă, numărul practicanților a crescut. Rețeaua se pretează chiar și pentru cei care nu au mai pedalat de foarte mult timp. Recent, am avut un turist care nu se mai urcase pe bicicletă de 60 de ani. Deși pe anumite segmente mai dificile, cum ar fi cel dintre Biertan și Viscri, am preferat să îl transferăm cu mașina de asistență pentru siguranța sa, a reușit să termine turul fără incidente. Aceste trasee sunt potrivite aproape oricui, mai ales dacă se utilizează biciclete cu asistență electrică. Vorbim exclusiv despre biciclete la care trebuie să pedalezi, nu despre mopede electrice, pe care oricum nu le închiriem din motive de siguranță și de reglementări rutiere. Asistența electrică este de mare ajutor, iar în pauzele de prânz ne asigurăm că reîncărcăm bateriile celor care au consumat mai multă energie, pentru a le garanta un traseu fără griji.”

Succesul acestui model atrage fonduri care rămân în economiile locale, iar recenta integrare a traseelor transilvănene în rețele naționale de anvergură oferă vizitatorilor o libertate de mișcare fără precedent.
„Lucrând preponderent cu turiști străini, 90% din veniturile generate sunt injectate direct în comunitățile cuprinse între Biertan și Viscri. Anul acesta organizăm 35 de tururi a câte aproximativ zece persoane, adică în jur de 350 de turiști. Un pachet turistic costă aproximativ 1.800 de euro de persoană, iar aproape jumătate din această sumă este direcționată către serviciile locale. Au existat ani foarte buni, cu peste 40 de tururi, dar și ani cu un flux ușor redus, cu aproximativ 30 de grupuri. Un moment important a fost integrarea traseului Via Transilvanica. Acesta a venit în completarea rețelei noastre existente, formată din poteci construite, drumuri forestiere și de sondă. Via Transilvanica a generat noi oportunități, permițând crearea unor circuite turistice noi. De exemplu, chiar și fără un ghid, un turist cazat în Saschiz poate pleca pe traseele locale marcate de Colinele Transilvaniei și se poate întoarce pe Via Transilvanica, formând o buclă de explorare.”

Acest efort continuu de a conecta patrimoniul cu inovația dovedește că turismul ecologic reprezintă mai mult decât o tendință. Pe Colinele Transilvaniei, el este motorul care protejează peisajele sălbatice și asigură o dezvoltare economică sustenabilă pentru viitorul satelor istorice din România.