Vacanţă la ţară

În ultimul deceniu, în România, turismul rural s-a dezvoltat foarte mult. În fiecare zonă din ţară au apărut pensiuni cu arhitectură tradiţională, iar obiceiurile şi meşteşugurile sunt promovate prin tot mai multe festivaluri şi evenimente.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 09.03.2017, 09:58

În ultimul deceniu, în România, turismul rural s-a dezvoltat foarte mult. În fiecare zonă din ţară au apărut pensiuni cu arhitectură tradiţională, iar obiceiurile şi meşteşugurile sunt promovate prin tot mai multe festivaluri şi evenimente. O vacanţă în satul românesc este o experienţă generatoare de stări de spirit pentru turist, spune Cristian Catană, responsabil PR la Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, pe scurt ANTREC. „Pentru aceasta, îl invităm la câteva felii de autenticitate românească. Putem să pornim cu zona Transilvaniei, cu un brunch la cetăţile săseşti în zona Criţ, Viscri. Acolo avem o casă parohială transformată în pensiune, unde se poate participa la activităţi meşteşugăreşti şi se poate cunoaşte ineditul bucătăriei locale. După aceea, se poate face un tur al cetăţilor Sighişoara, Rupea, Viscri, Saschiz. Dacă turistul e interesat de litoralul românesc, recomandăm o tură prin Delta Dunării pentru bird watching sau o vizită la lipovenii noştri dragi, care au avut mereu succes la turiştii străini. Personalizăm recomandările în funcţie de preferinţe.”

Foarte mulţi dintre turiştii care au vizitat România au fost plăcut impresionaţi de obiectele de artizanat realizate de meşteşugari. Iar locul cel mai bun pentru a-i cunoaşte pe meşteşugarii români este la ei acasă, în sat, destinaţie care s-a bucurat în ultimul timp de o creştere constantă a numărului de turişti, spune Cristian Catană, responsabil PR la ANTREC. „Putem să ne mândrim că, în ultimii cinci ani, de la an la an, creşterea a fost constantă între 5 şi 13%, indiferent că vorbim despre zone clasice precum Bran, Moeciu, Fundata, Şirnea, fie că vorbim despre zona Covasnei, unde s-a dezvoltat foarte mult turismul rural cu specific istoric. Zona Gorjului este şi ea reprezentativă prin culele olteneşti. Lăudăm interesul arătat de agenţiile de turism care pregătesc oferte personalizate în acest sens: vizite la meşteri acasă. De exemplu, în zona Rucărului, în judeţul Argeş, ocazional, în timpul weekendului se organizează ateliere meşteşugăreşti pentru turiştii români şi străini. În cadrul liceului de acolo, tinerii şi bătrânii vin îmbrăcaţi în costum popular. De asemenea, în zona Clujului şi a Maramureşului, pentru a transmite mai departe tradiţia se organizează un fel de workshopuri. La acestea, bătrânii arată meşteşugul lor tinerilor de la Universitatea de Arte sau turiştilor, după caz.”

În partea de vest a României, în Banatul montan, chiar în zona Oradea-Arad, Satu Mare şi Munţii Apuseni-Alba, s-a ales promovarea vechiului prin instrumente moderne, spune Cristian Catană, responsabil PR la ANTREC. „Există programe şi hărţi care pot fi utilizate pe telefoanele inteligente. Turiştii pot alege o hartă a muzeelor vii, fie că vorbim despre cazare în spaţii tradiţionale vechi ca acum câteva sute de ani, fie că vorbim despre ateliere meşteşugăreşti sau chiar şi despre partea gastronomică. Avem câteva programe speciale din mai şi până în octombrie, noiembrie, când sunt perioade mai libere pentru proprietarii de pensiuni. Sunt pachete speciale prin care oferim cinci nopţi plus o noapte gratuită sau prânz din partea casei, fidelizând astfel turiştii interesaţi de turismul rural. Foarte mulţi turişti sunt interesaţi de programele speciale intitulate Vacanţe la ţară, organizate în mai-iunie şi octombrie-noiembrie. Colaborăm foarte bine cu agenţiile de turism şi cu tour operatorii atât din ţară cât şi din afara ţării.”

De exemplu, pentru regiunea din nordul ţării, Bucovina, există un calendar de evenimente, centralizat de obicei de către Centrul Naţional de Informare Turistică şi care poate fi accesat online, după cum am aflat de la conf. univ. dr. Carmen Chaşovschi, reprezentant al Asociaţei „Salvează satul Bucovinean”. Este o organizaţie care nu luptă împotriva modernizării, ci doreşte să convingă că noul nu trebuie neapărat să elimine vechiul, ci poate să îl completeze armonios, şi că „a construi” nu trebuie să însemne neapărat „a dărâma”. „Cei care doresc să participe la aceste evenimente din mediul rural sunt invitaţi la Festivalul Păstrăvului, la Festivalul Hribului de la Vama. Sunt multe evenimente spectaculoase. Îmi place să privesc Maramureşul şi Bucovina ca pe două surori. Sunt regiuni asemănătoare din multe puncte de vedere: a tradiţiilor, a ancorării în trecut, şi cu bune, şi cu rele. Când spun „rele” mă gândesc la peisajul cultural, la casele tradiţionale din lemn, care dispar într-un ritm alert. În ceea ce priveşte cazarea în astfel de case tradiţionale, adaptate pentru a primi turişti, există posibilitatea şi aici, în Bucovina, se face acest lucru. Noi dorim să promovăm destul de intensiv această idee în anii următori, tocmai pentru a preîntâmpina dărâmarea caselor vechi, tradiţionale. Vrem să le sugerăm proprietarilor că le pot dezvolta şi adapta pentru a primi turişti.”

Nicolae Marighiol reprezintă Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România” şi spune că toate aceste aspecte au fost remarcate şi recunoscute. „În 10 … 20 de ani putem deveni destinaţia de turism rural, agroturism şi ecoturism a Europei. Avem deja trei sate, Cârlibaba, Drăguş şi Polovragi, din trei judeţe ale ţării, care sunt recunoscute de Comisia Europeană ca destinaţii de turism de excelenţă. Sunt sate cu pensiuni, tradiţii, obiceiuri, îşi păstrează arhitectura tradiţională, dansurile, costumul popular. Iată locuri pline de viaţă, care trăiesc datorită moştenirii din trecut.”

Cristian Catană, responsabil PR la Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural spune că, în decursul anului 2016, cei mai mulţi dintre turiştii străini ajunşi în satul românesc provin din Austria, Germania şi Franţa. Francezii au preferat programele pentru degustări de vinuri, pe rutele clasice din Buzău sau chiar din Prahova. Pe de altă parte, germanii şi austriecii au fost interesaţi de cultura saşilor, de conacele boiereşti şi de Transilvania.