Via Transilvanica, România la pas

Via Transilvanica este cel mai lung traseu de drumeții din România. Leagă situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și reprezintă o conexiune vitală între comunitățile locale și diversele fațete ale patrimoniului.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 05.10.2023, 16:04

Via Transilvanica este cel mai lung traseu de drumeții din România. Leagă situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și reprezintă o conexiune vitală între comunitățile locale și diversele fațete ale patrimoniului, cuprinzând atât moștenirea construită și naturală, cât și tradițiile imateriale. Considerat o realizare remarcabilă pentru patrimoniul românesc, Via Transilvanica a primit de la Comisia Europeană Premiul European pentru Patrimoniu 2023.

Anna Szekely, directoare executivă la Tășuleasa Social și autoarea Ghidului Drumețului Via Transilvanica, spune că acesta este primul traseu de lungă distanță din România, care străbate întreaga Românie, din nord spre sud-vest:

Acest traseu de lungă distanță încearcă să arate toate frumusețile și diversitatea etnică și culturală a României. Este gândit în așa fel încât drumețul, biciclistul, cel care vine în vizită în România, să descopere România așa cum este ea. În primul rând, am spus-o de mai multe ori și repet că este foarte important ca și noi, românii, să redescoperim frumusețile țării, pentru că încă nu le conștientizăm. Trecem prin 400 de comunități cu Via Transilvanica. Aceste comunități sunt foarte diverse și cunoaștem pe parcurs peste 18 etnii. Este o diversitate culturală și etnică extraordinar de mare.

Patrimoniul îl întâlnim peste tot, la fiecare pas. De asemenea, trecem prin multe zone rurale, dintre care unele sunt aproape părăsite. Sunt sate care sunt pe cale de dispariție, cu doar câțiva bătrâni rămași acolo și nu știm pentru câtă vreme. Dar, prin faptul că Via Transilvania trece pe acolo, tinerii sunt invitați înapoi în zonele respective. Zonele rurale sunt de o diversitate enormă, putem să găsim diferite obiceiuri, diferite, mâncăruri, putem avea parte de experiențe culinare și culturale foarte impresionante.

Pe site-ul oficial, viatransilvanica.com, drumeții au un blog al lor, iar pe Facebook au chiar un grup interactiv: Transilvanica Official Group:

Acolo oamenii intră și întreabă despre cum pot să parcurgă un drum, își găsesc parteneri de călătorie, pun și întrebări tehnice. Se găsesc foarte multe informații folositoare, dar cele mai multe se găsesc în Ghidul Drumețului, care este pe website-ul nostru. Acesta este tradus în cinci limbi. Îmi place să vorbesc foarte mult despre el, pentru că eu sunt cea care l-a scris. Împreună cu colegele mele am documentat tot traseul și am făcut acest ghid, în care se găsesc absolut toate informațiile necesare pentru parcurgerea unui traseu de lungă distanță. De asemenea, se poate descărca gratuit. De obicei, trimitem lumea către blog, ca să se informeze despre cazări, despre traseu, despre harta traseului, despre ținuturi, despre zonele diferite prin care trecem. Avem descriere verbală, dar avem și multe date tehnice care sunt foarte importante pentru o excursie.

Accesând Blogul Drumețului, turistul își poate alege foarte ușor partea de traseu pe care dorește să o parcurgă, fiindcă acesta este împărțit pe zile. Astfel se poate planifica o călătorie de o zi, de două zile, de un weekend, de două săptămâni sau chiar pentru tot traseul. Chiar și organizatorii răspund la anumite întrebări mai tehnice, spune Anna Szekely, directoare executivă la Tășuleasa Social și autoarea Ghidului Drumețului Via Transilvanica:

Acolo învățăm posibilii drumeți să se planifice în așa fel încât să nu se rătăcească și să aibă unde să își programeze inclusiv înnoptarea, îi informăm unde există izvoare, magazine și care sunt numerele de urgență. Sunt tot felul de informații foarte folositoare. Și am avut foarte mulți drumeți străini. Anul acesta au fost cei mai mulți ca număr. Avem străini din toată lumea: din Australia, din Canada, din Statele Unite ale Americii, din Marea Britanie, din Germania, Elveția, Spania, Franța. Aceștia sunt foarte impresionați de cum este marcat drumul.

Trebuie să menționez că una dintre primele drumețe străine a fost Christine Thurmer, care, acum doi ani, a parcurs întreg traseul. Ea este una dintre cele mai umblate femei din lume, cu peste 60.000 sau 65.000 km parcurși pe jos prin întreaga lume, pe trasee de lungă distanță. A fost prima care a parcurs acest traseu integral singură. Ea a venit cu cel mai mare și cel mai bun feedback către noi și a spus că prin bornele din andezit care marchează fiecare kilometru și care conțin sculpturi diferite, avem, practic, și cea mai lungă expoziție de artă, de sculpturi, din lume.

Concret, sunt 1.400 de astfel de borne kilometrice, care marchează un traseu cu adevărat inedit, complet, din punct de vedere al experiențelor trăite, spune Anna Szekely, directoare executivă la Tășuleasa Social și autoarea Ghidului Drumețului Via Transilvanica. O recunoaște a acestui lucru este și câștigarea uneia dintre categoriile Premiilor Europene pentru Patrimoniu European, Premiul Europa Nostra 2023. Ceremonia de decernare a avut loc la sfârșitul lunii septembrie în Veneția, în prezența vicepreședintelui Comisiei Europene, Margaritis Schinas. Tot atunci, a fost decernat și premiul publicului. Astfel, cel mai apreciat proiect european de patrimoniu a fost Via Transilvanica, în favoarea căruia au votat 27.000 de oameni.

Este o mare onoare să fim recunoscuți pe plan european chiar de către Comisia Europeană și sperăm să putem să ne ridicăm la așteptările tuturor. Invit pe oricine din străinătate sau din România să vină și să ne cunoască frumusețile țării la pas, pentru că este una dintre cele mai bune și sănătoase modalități de a cunoaște și părțile bune, și cele rele a unei țări. Asta e cea mai bună modalitate de a cunoaște și de a iubi România.

Prin cei 1.400 de km de traseu, Via Transilvanica trece prin 400 de localități și 10 județe, fiind împărțită în șapte ținuturi cultural-istorice. Drumul leagă 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar amenajarea lui a durat aproape cinci ani, fiind realizată cu sprijinul a 8.000 de voluntari.