Around Black Sea
Un proiect fotografic inedit poartă privitorul prin ţările riverane Mării Negre. O succesiune de imagini necosmetizate creează o realitate accesibilă mai degrabă localnicilor decât vizitatorilor.
Ana-Maria Cononovici, 26.10.2014, 09:45
Un proiect fotografic inedit poartă privitorul prin ţările riverane Mării Negre. O succesiune de imagini necosmetizate creează o realitate accesibilă mai degrabă localnicilor decât vizitatorilor. Este vorba despre proiectul Around the Black Sea. Într-un dialog cu autorul fotografiilor, Petruţ Călinescu, intrăm şi noi în acest orizont fotografic.
Petruţ Călinescu, fotograf: Proiectul Around the Black Sea a început în urmă cu 5-6 ani şi a fost o idee comună a mea şi a unui prieten bun, Ştefan Cândea. Eu mă ocup de fotografie, el atunci se ocupa de text, şi de foarte multă vreme ne gândeam la o călătorie, poate în Africa. Ne-am tot uitat pe hartă şi ne-am dat seama că niciunul dintre noi nu ştim nimic de zona Mării Negre, începând chiar cu vecinii noştri şi că poate ar fi cel mai bine să facem călătoria asta mai aproape de noi. În 2010 am făcut un tur cu maşina a tuturor ţărilor din jurul Mării Negre, am reuşit să obţinem o finanţare, şi timp de patru luni am făcut în jur de 15.000 km în jurul Mării Negre, încercând să descoperim cumva zona, să luăm pulsul realităţilor. Au fost patru luni, dar pentru zece ţări nu înseamnă foarte mult. Am început călătoria din România şi am luat-o în sensul invers al acelor de ceasornic, către Bulgaria, Turcia, apoi Georgia, Armenia, Adzerbaidjan, am intrat şi în Nagorno Karabah, o republică mică, separatistă, după care ne-am întors în Georgia. Apoi am luat-o către o altă republică mică separatistă Abhazia. Apoi Rusia, Moldova, Ucraina şi înapoi în România.”
Desigur că după un astfel de periplu, vor apărea şi zone preferate. Pentru Petruţ Călinescu, Abhazia a reprezentat revelaţia călătoriei: Poate că cel mai frumos loc de la Marea Neagră, este chiar, cum ne uităm pe hartă, vis-a-vis de litoralul românesc: este Abhazia, unde am fost uimiţi să vedem că este cu totul altă climă, mult mai caldă ca la noi, au palmieri naturali pe plajă acolo, cresc mandarine, cresc lămâi, Munţii Caucaz aproape sfârşesc în mare, iar apropierea munţilor de linia mării face ca cerul să fie mereu plin de nori ca de furtună. Abhazia s-a desprins de Georgia în 91, iar Georgia se desprinsese şi ea din fosta Uniune Sovietică. În Abhazia erau cele mai frumoase staţiuni ale URSS. Tot aici avea Stalin case de vacanţă. Tot aici stalinismul construise sanatorii de recuperare şi odihnă pentru poporul sovietic.”
Manifestul echipei ce şi-a propus realizarea acestui proiect a fost: plonjăm în adâncurile povestirilor, nu căutăm informaţii, ci poveşti, care odată cercetate devin informaţii. Astfel, privitorul va descoperi imagini inedite, dincolo de orice intenţie publicitară. Fie că ni se arată un ponton de pe care pescuiesc două bătrâne modest îmbrăcate, fie că vedem un om întins pe un prosop la malul mării, pe o plajă acoperită de scoici sau o tarabă cu costume de baie vândute de pe manechine de plastic, împreună cu colaci de înot cu forme de animale, plasate lângă un parapet, realitatea necosmetizată înfăţişează locuri ce ar putea fi comune tuturor ţărilor riverane Mării Negre, dar care au totuşi şi particularităţi.
Petruţ Călinescu: Fotografiile nu prezintă neapărat latura cea mai frumoasă sau turistică a Mării Negre. Din start ne-am propus lucrul ăsta. Am vrut să evităm marile complexe hoteliere, pentru că ni s-a părut că oriunde ar fi ele sunt lipsite de personalitate. Am căutat plajele populare, unde oamenii de rând îşi petrec concediile şi în acelaşi timp am încercat să căutăm cât mai multe comunităţi etnice în ţările pe care le-am vizitat. Am aflat că sunt foarte multe grupuri etnice în jurul Mării Negre, foarte multe dintre ele, în special din partea Rusiei, au fost nivelate de regimul comunist, dar multe au rămas şi încearcă să facă să le supravieţuiască cultura şi obiceiurile. La sfârşitul proiectului îmi plăcea să glumesc arătându-le prietenilor fotografiile şi întrebându-i de unde sunt şi toată lumea dădea greş; arătând o poză din Rusia, de exemplu, spuneau că e clar din România sau o poză din Ucraina spuneau că este din Bulgaria şamd. Cred că sunt foarte multe lucruri pe care le avem în comun, toate ţările din jurul Mării Negre, asta în primul rând din cauza istoriei recente.”
Ca să vă daţi seama de bogăţia de imagini de care vă puteţi bucura în urma acestui experiment, l-am întrebat pe Petruţ Călinescu câte fotografii putem vedea: Noi am ţinut un fel de blog de călătorie, pe care îl puteţi citi la adresa www.theblacksea.eu. Atunci încercam să facem câteva postări pe săptămână, o postare avea 7-8 fotografii, între timp nemaiavând postări de actualitate am mai atras câţiva colegi jurnalişti, iar blogul de călătorie s-a transformat într-o revistă online, în care colectăm materiale despre zona din jurul Mării Negre. Fotografii am făcut cu zecile de mii, dar o selecţie mai strânsă la care ţin ar fi în jur de 40-50 de imagini. Toate fotografiile şi textele care au apărut pot fi văzute pe siteul www.theblacksea.eu , proiectul este în continuare în desfăşurare, încercăm să obţinem finanţări şi pe măsură ce reuşim asta adăugăm noi poveşti şi fotografii, iar concomitent cu the Black Sea am lucrat la un proiect despre schimbările din satul românesc, numit mândrie şi beton”, povestea de succes a celor plecaţi în străinătate, cum se dezvoltă noul sat românesc, ca efect al masivei migraţii a forţei de muncă în străinătate.”
Scufundătorii amatori, de la Marea Neagră, seamănă între ei. Seamănă şi turiştii ce se plimbă pe plajă şi aceia ce stau tolăniţi pe câte o saltea gonflabilă. Chiar şi oamenii ce privesc marea, fie de pe plaje aglomerate, fie de pe plaje pustii seamănă. Ceea ce diferenţiază zonele oglindite fotografic este prezenţa câte unui element ce ţine de istoria creşterii sau descreşterii locului în cauză: o epavă, un ponton, o clădire aproape prăbuşită în mare. Pentru privitor este o invitaţie nu la călătorie, ci la reflecţie sau la o călătorie de descoperire a realităţilor aşa cum sunt ele.
