Retrospectivă 2024
La mulţi ani şi la multe subiecte interesante! Începem noul an trecând în revistă câteva dintre iniţiativele inedite pe care vi le-am prezentat în rubricile anului trecut.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 07.01.2025, 11:00
La mulţi ani şi la multe subiecte interesante! Începem noul an trecând în revistă câteva dintre iniţiativele inedite pe care vi le-am prezentat în rubricile anului trecut. Am vizitat ateliere ale unor păstrători de tradiţii, am descoperit acţiuni civice, dar şi manifestări culturale cu impact civic şi ecologic, oameni ce nu se tem în a îşi urma pasiunile şi câte şi mai câte manifestări ale creativităţii şi spontaneităţii româneşti, atât de renumite.
În luna martie am descoperit cum mărţişorul devine un bun pretext pentru păstrătorii de tradiţii. Inclusă, din 2017, pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, în urma solicitării iniţiate de România, Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova, tradiţia “Mărţişorului” este în continuare mai mult decât un pretext comercial. Aşa ne-a spus şi Teodore Adrian Negoiţă, din Bârlogeni, Mehedinţi, pe care l-am întâlnit la un târg din capitală şi care ne-a descris creaţiile sale:
“Mărţişoare sub forma unor linguri miniaturale, cu motive populare româneşti şi cu un cuvânt în limba română, pentru că e foarte frumos să ne amintim limba noastră înainte de alte limbi pe care le vorbim, să vorbim limba română şi am zis să fie o amintire pentru mărţişor: şi motive tradiţionale şi un cuvânt românesc. Un al doilea model pe care l-am adus sunt opincuţele miniaturale, de asemenea cu un cuvânt românesc şi mai multe modalităţi de a fi prinse. Sunt făcute fără calapod, la mână liberă, totul este prins cu mâna şi la final se ambalează într-un pliculeţ ca să poată fi dăruit. Iar al treilea model, al treilea proiect pe care l-am avut au fost crucile cu răvaş, în care este denumirea crucii, o explicaţie despre ea, practic o iniţiere în arta tradiţională românească şi în cultura satului.
Tradiţia, păstrarea ei ţine de noi, aşa că fiecare în parte trebuie să facă ce ţine de el, adică gestul corect de a se întoarce la origini. De exemplu mărţişoarele mele nu au niciun sistem de prindere, aşa se făcea. Chiar clienţi mai în vârstă spun “bunica aşa făcea! Nu exista decât coasere pe haine sau prins la mână.”
În luna mai am descoperit detalii despre formele sticlelor de vin, forma şi culoarea sticlelor având o însemnătate aparte, după cum ne-a istorisit George Ignat, cunoscut în lumea specialiştilor drept George Wine, lector la Şcoala Superioară de Somelieri, filiala din România, membru al Asociaţiei Wine Lover România:
”În momentul în care suntem într-un restaurant sau, mai bine, în raionul de vinuri al unui magazin, ne înconjoară o mulţime de sticle, de diferite culori, forme, cu etichete care ne încântă vizual. Din punct de vedere coloristic, sticlele acoperă o paletă variată, cel mai des întâlnite fiind cele albe, transparente, folosite cel mai adesea pentru vinurile albe și roze, cele maro, folosite cu predilecție pentru vinurile roșii și cele verzi, folosite atât pentru vinurile albe, cât și pentru vinurile roșii. Mai nou, din motive de marketing, se folosesc pentru vin și sticle albastre sau în alte tonuri neconvenționale.
Din punct de vedere al dimensiunii lucrurile devin și mai interesante. Se reține în dimensiunea standard 750ml sau 75cl. Am să încerc să vă enumăr principalele tipuri de sticlă de capacitate oarecum atipică și câte ceva despre fiecare în parte. Avem o sticlă mai mică. De fapt sunt mai multe, dar vreau să o menționez doar pe cea de 375ml, deci jumătate a cantității standard normale folosite la vinurile dulci de desert din regiunea Soter. De ce? Dacă randamentul la vin obișnuit este de 65% la aceste vinuri dulci, datorită metodelor de obținere, randamentul este 12%, producțiile sunt foarte mici, de aceea s-a adoptat acest tip de sticlă. Sticla standard, cum am spus, 750ml, dar normal ea are un conținut de 770ml. De ce? Datorită dopului și acelui spațiu de oxigen dintre lichid și dop.”
Conştientizând că România se află pe locul 13 în lume la consumul de vin per capita, cu puţin peste 23 de litri pe an, 30 sticle pe an, 2,5 pe lună, în clasament conducând detaşat Portugalia, urmată de Franţa şi Italia, trecem la o altă temă: accesabilizarea patrimoniului. Cu intenţia de a evidenţia patrimoniul cultural din ţara noastră, Asociaţia Designers, Thinkers, Makers a creat programul “Culture and Cultures”, care îşi doreşte revitalizarea culturală, cu accent pe promovarea siturilor UNESCO. Alexandra Mihailciuc, arhitect, coordonator de programe culturale al Asociației, ne-a dat detalii
“Programul acesta “Culture Cultures” l-am gândit că pe un soi de program de însănătoșire culturală pe care l-am construit pentru protejarea și valorificarea patrimoniului din România. Vorbește cumva despre cultură, despre diversele culturi etnice, dar și despre cultură în sensul primar, legat de pământ, adică despre teritoriile din jurul casei, conacului, satului. Asta înseamnă că e deopotrivă despre grija pentru aproape, dar și despre grija pentru departe, fiindcă ele sunt legate ombilical. Şi noima acestui program, de fapt, este de a pune în lucrare cât mai multe mijloace spre construcția unui climat bun, bun pentru cultură, dar, în definitiv, pentru calitatea vieții.
Și una dintre componentele esențiale ale acestui program este educația pentru patrimoniu. Ne-am dat seama că ea contează pentru toate păturile sociale și pentru toate vârstele. Și nu mă sfiesc să spun că face parte, din punctul nostru de vedere, dintre urgențele societății, în România. Vedem foarte mult în jurul nostru cât de mult se distruge, cât de puțin este asumat patrimoniul de comunități, cât de puțin este iubit și înțeles și cât de puțin este fructificat. Programul acesta conţine mai multe poiecte culturale. Proiectul pe care l-am făcut anul acesta, “Heritage Lab. Connecting the Dots”, este doar unul dintre proiectele acestui program, care are și el trei filiere: educație, cercetare și proiectare.”
Rămâneţi alături de noi şi anul acesta, fiindcă vă promitem poveşti interesante!
