Gastronomia artizanală, la pas!
Tradiționalul festival timișorean LA PAS s-a derulat în al doilea weekend din octombrie, sub egida Pactului Climatic European. Gastronomia a fost de această dată prilej de dialoguri referitoare la felul în care se produce și consumă hrana cu identitatea locală și legătura cu efectele schimbărilor climatice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 20.10.2026, 15:30
Banatul se pregăteşte să devină Regiune Gastronomică Europeană, deciziile cotidiene sunt influențate de schimbările climatice sau, dimpotrivă, pot avea un impact covârșitor asupra mediului, iar festivalul timișorean LA PAS a ajuns în octombrie anul acesta la a şasea ediţie. Acestea au fost ingredientele ce s-au armonizat în grădina Institutului Cultural Francez din Timișoara, gazdă a festivalului.
Comunitatea Pactului Climatic a fost prezentă prin dezbateri privind presiunile exercitate asupra limitelor planetare de sistemele noastre alimentare și modalități de formare a unor obiceiuri de consum responsabile, precum și prin Roata climatică – un quiz atractiv pentru copii și adulți care le permite acestora să afle care dintre deciziile lor cotidiene sunt influențate de schimbările climatice sau, dimpotrivă, pot avea un impact covârșitor asupra mediului. Gastronomia a fost de această dată prilej de dialoguri referitoare la felul în care se produce și consumă hrana cu identitatea locală și legătura cu efectele schimbărilor climatice.
Teodor Frolu, fondator al platformei Tradiţii creative, membru în echipa Pactului climatic european, ne-a ajutat să înţelegem legătura dintre gastronomie şi mediu:
“De multe ori când ne gândim la Pactul climatic European, ne gândim la lucruri legate de încălzire globală, de poluare, de probleme de mediu. Dar o temă majoră în problemele de mediu este şi agricultura intensivă, pe de-o parte industrializarea agriculturii, cu îngrăşăminte, care, fără să ne dăm seama, au un impact major asupra apei freatice şi asupra calităţii mediului. Pe de altă parte asistăm la o producţie, uneori excesivă, de hrană. Se cumpără prea mult, se consumă mult mai puţin, se aruncă foarte mult. Toate aceste procese, în loc să eficientizeze resursele naturale, le epuizează. Aşa încât ideea de a ne folosi de aşa-numitele lanţuri scurte alimentare, adică produse locale, produsele de sezon, genul acesta de produs artizanal, adică făcut în cantităţi mult mai mici, la nivel local, e o alternativă la ideea de hrană care este transportată dintr-un colţ al lumii într-altul, care nu ţine cont de impactul pe care îl generează.”
Teodor Frolu a adăugat: “Festivalul La Pas este de mulţi ani orientat către componenta aceasta de produs local, producător local, artizanal, iar anul acesta a adus Pactul climatic european ca o temă importantă conectată la tradiţia pe care s-a dezvoltat acest festival al Timişoarei. După cum spune şi numele, “La pas”, este o invitaţie la o întoarcere la o viaţă mai aşezată şi o invitaţie la a diminua ritmul în care ne bucurăm de ceea ce ne oferă viaţa, natura, comunitatea,interacţiunea cu alţi oameni. Cred că e un punct de plecare foarte interesant, în care îşi găsesc locul, din această perspectivă de a ne bucura de lucrurile frumoase pe care le avem în jurul nostru, pornind de la gastronomie, mergând şi către zone de artă, meşteşug şi experienţe în natură oferite de diverse organizaţii, sau locuri interesante din jurul Timişoarei.”
La eveniment s-a lansat un nou apel pentru Punctele Gastronomice Locale care vor să câștige titlul de PGL – păstrător de tradiții creative, termenul pentru înscrierea pe platforma traditiicreative.ro fiind 31 octombrie 2026. Titlul de PGL – păstrător de tradiții creative recunoaște entitățile care demonstrează că gastronomia locală poate deveni un act cultural viu și o resursă pentru comunitate, prin punerea în context creativ a relației dintre hrană, patrimoniu, oameni și loc, fără a transforma patrimoniul într-o simplă atracție turistică sau într-o imagine idealizată a trecutului.
Teodor Frolu ne-a enumerat o parte dintre participanţii la festival: “Au participat din Ţara Haţegului puncte de gastronomie locală, organizaţii ca ReWilding Europe, cei care au readus, în unele zone din România, zimbri, şi alt specii dispărute din biodiversitatea României, producători foarte diverşi, Grădina culorilor, cu brânzeturile lor premiate în Franţa, sau mici producători de bijuterie, crescători de albine. A fost o diversitate foarte interesantă, într-un loc foarte frumos, în grădina Institutului Cultural Francez.”
Banatul a obţinut titlul de Regiune Gastronomică Europeană pentru anul 2028, la sfârşitul unui proces complex de evaluare, jurizat de specialişti ai Institutului Internaţional de Gastronomie, Cultură, Arte şi Turism. Acest statut presupune derularea unui program special de valorificare a potenţialului turistic al zonei şi de dezvoltare economică sustenabilă, prin intermediul gastronomiei multiculturale din cele trei judeţe ale regiunii: Timiş, Arad şi Caraş-Severin. Piloni principali ai proiectului sunt: sprijinirea micilor producători și a sectorului HoReCa, scurtarea lanțurilor de aprovizionare, turismul lent, piețele urbane-rurale, educația și campaniile de sănătate și biodiversitate.
Tot de la interlocutorul nostru am aflat că cei care sunt interesaţi de Pactul Climatic, se pot înscrie până în 31 octombrie pe site-ul Pactului Climatic European, fiind deschisă selecţia de noi ambasador penru Pactul Climatic European.
