Copiii români iau atitudine contra bullyingului

După foarte mulți ani de dezbateri între reprezentanții autorităților, organizații non-guvernamentale și părinți, legea care urmărește combaterea hărțuirii și agresiunii în școli a fost adoptată în 2019.

Christine Leșcu, 29.06.2022, 15:34

După foarte mulți ani de dezbateri între reprezentanții autorităților, organizații non-guvernamentale și părinți, legea care urmărește combaterea hărțuirii și agresiunii în școli a fost adoptată în 2019. Iar normele metodologice de aplicare a sa au fost publicate de-abia în mai 2020 în prima parte a pandemiei, fapt care a îngreunat suplimentar lucrurilor. Cu toate acestea, elevii și educatorii n-au stat degeaba și au continuat să găsească modalități de a combate fenomenul de bullying. Una dintre cele mai recente activități de acest fel s-a desfășurat în cadrul Forumului copiilor, un proiect al Organizației Salvați Copii care are deja peste 20 de ani de existență.

De fapt, proiectul reprezintă un context care le oferă copiilor posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la problemele pe care le identifică în școlile din care provin. În plus, este și un proiect inedit, fiindcă opiniile și recomandările copiilor sunt prezentate apoi autorităților în măsură să îi susțină. În 2022, Forumul Copiilor s-a întrunit în preajma Zilei Internaționale a Copilului și despre modul în care s-a desfășurat ne vorbește acum Mariana Moraru, una dintre coordonatoarele Forumului:

A avut loc în București, unde am reunit 100 de copii din 14 județe, inclusiv din București, care s-au concentrat asupra problematicii bullying-ului. Deși avem o lege care îi asigură pe copii că vor merge la școală și nu se vor confrunta cu astfel de fenomene sau că vor avea mecanismele necesare pentru a le gestiona, din păcate, realitatea arată că încă există probleme cu tipul acesta de interacțiune atât de nefavorabilă între copii. (…) Cu ocazia Zilei Naționale a Copilului, pe 1 iunie anul acesta, Organizația Salvați Copiii a făcut public un studiu care arată că unul din doi copii este expus unei forme de violență fizică și emoțională, chiar sexuală. E un studiu care nu face decât să arate care este amploarea fenomenului și să arate că se se mențin și chiar cresc numărul de situații de tip agresiune verbal și socială. În 2017 am avut un alt studiu pe tema bullying-ului, în care au fost implicați un număr de aproximativ un milion trei sute de copii. Și, conform acelui studiu, 400. 000 de copiii erau angrenați în forme diferite de bullying și de cyber-bullying, iar 200.000 de copii erau victime ale violenței fizice. Din păcate, bullying-ul în toate formele lui este mai prezent decât niciodată și cu siguranță că și perioada aceasta a pandemiei a avut un impact asupra creșterii numărului de cazuri de bullying.

Deși cifrele sunt îngrijorătoare, numărul crescut de cazuri raportate se datorează și existenței legii anti-bullying, și faptului din ce în ce mai mulți părinți, elevi și profesori prind curaj să reclame acest fenomen. Mariana Moraru, reprezentanta Organizației Salvați Copii: Într-adevăr și legea are un rol important în creșterea acestor cazuri de bullying care sunt raportate. E un lucru bun că sunt raportate. Însă experiența spune că nu este suficient. Niciodată o lege nu va fi de ajuns pentru a reuși să îmbunătățim realitatea din sistem. E nevoie ca oamenii să aibă și suportul necesar pentru a reuși să implementeze acele măsuri care sunt prevăzute în cadrul legii. Din experiența pe care am avut-o lucrând îndeaproape cu școlile în cadrul acestui an școlar, îmi dau seama că există o mare nevoie de informare atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi și părinți, o informare cu privire la caz, la cauzele pe care fenomenul de bullying le are, la efecte sale și, mai ales, la felul în care putem interveni direct. Există o mare teamă pe care tinerii o au cu privire la intervenția și la reacțiile pe care să le aibă atunci când sunt implicați într-o formă sau alta, într-un caz de bullying.

Care au fost propunerile făcute de tinerii reuniți în cadrul Forumului Copiilor pentru reducerea acestui fenomen de agresivitate? Mariana Moraru: În primul rând, copiii au considerat că e foarte important să se prioritizeze măsurile care contribuie direct la îmbunătățirea climatului școlar. Și au găsit și idei care să ajute la colaborarea dintre Guvern, ministere și organizații, totul cu scopul transformării comunităților educaționale în comunități educaționale sigure. Categoriile de propuneri identificate de copii au avut la bază nevoia adulților, dar și a tinerilor din școli de a se bucura suport socio-emoțional. Discuțiile noastre practic s-au concentrat în jurul acestei idei, a nevoii de suport emoțional și copii au încercat să identifice felul în care suportul emoțional ar putea fi oferit de diferite autorități ale statului român. Copii au fost ascultați și, cu ajutorul moderatorilor care au însoțit copiii la autorități, s-a subliniat faptul că acesta e un eveniment referitor și la participarea copiilor și la încurajarea lor să își exprime nevoile pe care le au. Există deschidere din partea autorităților, e un pic mai dificil când vine vorba de pus în practică propunerile pe care copiii le au.

Așadar, copiilor li se oferă posibilitate a-și formula opinii și sunt ascultați de către oamenii din minister și inspectoratele școlare. Dar va mai trece un timp până când își vor vedea propunerile aplicate.