Inițiative cetățenești de monitorizare a autorităților

Şi în 2023, tinerii au luat statul la întrebări, iar răspunsurile primite se găsesc în raportul de diagnoză cu care s-a încheiat proiectul Cetățeni Activi pentru Servicii Publice de Calitate, organizat de Societatea Academică Română (SAR).

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 20.12.2023, 14:15

Şi în 2023, tinerii au
luat statul la întrebări, iar răspunsurile primite se găsesc în raportul de
diagnoză cu care s-a încheiat proiectul Cetățeni
Activi pentru Servicii Publice de Calitate, organizat de Societatea Academică
Română (SAR).

Aflat la cea de-a doua ediție, după cea derulată în
2022, proiectul a avut două componente. Prima a presupus monitorizarea modului
în care administrația publică din 8 orașe se ocupă de educație, gestionarea
deșeurilor și transportul public. Cea de-a doua a fost componenta de advocacy
pusă în practică prin implicarea a 80 de voluntari tineri care au discutat cu
cetățenii din cele 8 localități, au aflat ce-i nemulțumește și, mai ales, le-au
arătat ce spun legile despre chestiunile care-i preocupă.

În ceea ce privește
raportul de diagnoză privind educația, gestionarea deșeurilor și transportul
public, s-au constatat îmbunătățiri față de 2022, dar și scăderi în zonele
analizate și anume Alba Iulia, Bacău, Baia Mare, Constanța, Deva, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea și
sectorul 1 din București. Punctajele acordate gestionării deșeurilor și
transportului public au crescut, dar au scăzut la capitolul educație,
principalele probleme fiind constatate la repartizarea burselor.

În privința
deșeurilor, însă, Andreea Petruț, coordonatoarea acestei secțiuni a conchis:

Se constată anumite creșteri în ceea ce privește gestionarea
deșeurilor. Nu s-a îmbunătățit cu mult, dar în unele cazuri sunt schimbări
semnificative. Mi se pare important de menționat, de exemplu, aici situația de
la București, sector 1, unde chiar am observat că există oameni care chiar își
dau interesul cum să răspundă la cererile noastre sau ce demersuri au încercat
să facă anul acesta. Deși inițial au pornit cu un punctaj destul de mic, acum a
crescut cu aproape 10 puncte.

La Alba Iulia nu am găsit schimbări
semnificative, dar nici în celelalte municipii. După cum ziceam, se constată o
ușoară creștere, însă practic progresele realizate nu determină o situație sau
o îmbunătățire semnificativă pentru niciunul dintre cazuri. Avem centre de
colectare cu voluntari care sunt pentru fluxurile speciale de deșeuri, adică
deșeuri voluminoase, deșeuri de construcții sau deșeuri electrice și
electronice.

Apoi am observat mai multe campanii de informare și educare a
cetățenilor și aici o să remarc foarte mult cazul municipiului Bacău, unde au
dezvoltat inclusiv o aplicație pentru cetățeni, pentru ca aceștia să poată găsi
informațiile mai ușor și să sesizeze problemele mai ușor. Alte aspecte negative
pe care chiar vreau să le menționez privesc lipsa de demersului de implementare
a instrumentului economic plătește pentru cât arunci. Nu avem niciun municipiu
care să fi implementat cu succes acest instrument economic.

De asemenea, lipsesc date
privind reciclarea deșeurilor, capitol care împreună cu nivelul general de
gestionare selectivă a deșeurilor, plasează România printre țările-problemă ale
UE privind protecția mediului. Andreea Petruț detaliază informațiile cuprinse
în raportul de diagnoză.

Ce vreau să punctez este faptul că există o
lipsă de transparență totală. Adică, dacă vrei să cauți în momentul ăsta cât a
reciclat un județ, nu ai de unde să afli. Datele acestea nu sunt publice și e
trist, pentru că sunt totuși niște date de interes public. Nu doar eu care fac
o cercetare ar trebui să am acces la ele, ci orice cetățean interesat de acest
serviciu public în localitatea lui ar trebui să poată să intre pe siteul operatorului
de salubritate pentru acest tip de informații. În legislație se specifică explicit că, la nivelul fiecărei localități,
trebuie să existe un site unde să fie informați cetățenii despre calendarul de
ridicare a deșeurilor sau despre cum se selectează. Până la urmă cât te costă
să faci un site? E de bun simț și ușor de făcut și chiar ar ajuta la
îmbunătățirea situației. Dar dacă nu avem sancțiuni și pentru lucrurile astea
explicite, probabil unele municipalități nu vor schimba asta niciodată.

În privința transportului
public, în cele 8 localități au fost analizate mai ales accesibilitatea
mijloacelor de transport, interconectivitatea stațiilor, respectarea
programului, gradul de igienă și facilitățile pentru grupurile vulnerabile.
Punctajul cel mai mare l-a primit Bucureștiul pentru că, oricum, în capitală
rețeaua de transport în comun este cea mai dezvoltată, având în vedere
dimensiunile orașului. Iar, aici, în ultima vreme s-au luat măsuri atât pentru
fluidizarea traficulului pentru autobuze sau troleibuze, dar și pentru
monitorizarea programului acestora prin aplicații dedicate.

În același timp,
însă, măsurarea satisfacției cetățenilor pleacă de la un nivel foarte jos,
fiind de notorietate faptul că mulți bucureșteni, și nu doar ei, aleg să se
deplaseze cu autoturismul fiindcă transportul public nu îndeplinește niște
criterii elementare de previzibilitate și curățenie, precizează Andra Mețac,
coordonatoarea proiectului Cetățeni Activi pentru Servicii Publice de Calitate.

Noi am
punctat și reacția cetățenilor, și motivele pentru care aceștia nu accesează
transportul public: lipsa de igienă, lipsa de conformitate cu programul și
nevoile cetățenilor, afișarea şi respectarea programului, astfel încât să fie
accesibil pentru toți utilizatorii. Și atunci lucruri destul de mici, care
poate am zice inițial că nu au un impact atât de mare cum ar fi o simplă
afișare a stațiilor și a orelor la care vine un autobuz, au avut un impact
destul de mare asupra comunității și mie mi se pare puțin chiar amuzant, având
în vedere că vorbim de o nevoie atât de simplă.

Așadar,
lucrurile elementare, deși sunt așteptate într-un mod nefiresc de îndelungat,
cresc calitatea unui serviciu atunci când, în sfârșit, se întâmplă. Iar acesta
este un motiv în plus pentru care tinerii – și nu doar ei – trebuie să-i
monitorizeze mai des pe cei însărcinați de bunul mers al comunității, inclusiv
prin programe similare proiectului Calitatea Serviciilor Publice la Nivel
Local, derulat de SAR