Legile Educației

Timp de cinci ani, actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a coordonat, pe hârtie, proiectul România educată asumat de președintele Klaus Iohannis și dezbătut pe parcursul ambelor sale mandate în fruntea țării.

Roxana Vasile, 12.04.2023, 11:25

Timp de cinci ani, actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a coordonat, pe hârtie, proiectul România educată asumat de președintele Klaus Iohannis și dezbătut pe parcursul ambelor sale mandate în fruntea țării. Pus, acum, în practică sub forma noilor Legi ale Educației, proiectul s-ar dori un răspuns la problemele grave din sistemul de învățământ românesc. Să amintim doar că, după Revoluția anticomunistă din 1989, legile din domeniu au fost constant modificate de miniștrii de diferite culori politice care s-au perindat în fruntea învățământului, dar nu au fost în măsură să rezolve neajunsurile pe care cadre didactice, elevi sau părinți le semnalau ca fiind de natură să afecteze din rău în mai rău procesul educațional.

După o primă etapă de consultări în 2016-2017, proiectul România Educată a fost lansat în dezbatere publică în 2018. În calitate de consilier prezidențial pentru Educație, Ligia Deca l-a coordonat direct, a participat la dezbateri și la raportul final lansat în vara lui 2021. La realizarea lui au lucrat peste 60 de structuri din educație și aproape 13 mii de persoane.

Toamna trecută, președintele Klaus Iohannis a numit-o pe Ligia Deca ministru al Educației, afirmând că România Educată este un proiect de ţară de care este foarte multă nevoie și care trebuie transpus cât mai repedeîn lege sau … mai bine spus … în legi. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, între altele, reducerea abandonului şcolar, iar prin Legea învăţământului superior se doreşte inclusiv sprijinirea cooperării europene a universităţilor din România. Profesionalizarea carierei didactice, creșterea accesului la educație timpurie, reducerea analfabetismului funcțional,adaptarea programelor la piaţa muncii, modernizarea metodelor de testare şi evaluare, precum şi sporirea sprijinului pentru copiii din medii defavorizate sunt alte obiective tot atât de importante.

Pe cei mai mulți dintre părinți și copii îi interesează, însă, ce se va întâmpla cu Evaluarea Națională (examenul de admitere în liceu) și cu Bacalaureatul. Despre Bacalaureat se știe că prevede încă o probă, care vizează competenţele de bază ale elevilor, iar, în plus, apare Bacul tehnologic. În legătură cu admiterea la liceu, a dat explicații recent, la Radio România, chiar Ligia Deca:

În esenţă, este vorba despre Evaluare Naţională aşa cum o ştim acum, la limba română şi la matematică, plus o limbă maternă unde este cazul, urmată de o potenţială admitere la liceu numai pentru acele profiluri unde există concurenţă – şi acolo vorbim doar despre 60% din locuri care se pot aloca prin acest concurs de admitere, restul de 40% alocându-se pe baza repartizării computerizate care se bazează pe notele de la Evaluarea Naţională. Elevii şi părinţii trebuie să ştie că aceste schimbări nu vor intra în vigoare imediat ce legea este aplicabilă, deci în niciun caz la anul sau peste doi ani. Ne dorim predictibilitate şi, atunci, acei copii care intră în clasa a cincea în primul an şcolar de după adoptarea legii vor da Evaluarea Naţională şi admiterea la liceu în noua formulă. Mai concret, admiterea la liceu se aplică cel mai devreme începând cu anul 2027, iar examenul de Bacalaureat fie 2028, fie 2029, în funcţie de cât de repede finalizăm reforma curiculară.

Noile Legi ale Educației urmăresc să centreze sistemul educaţional pe elevi şi să stimuleze potenţialul pe care îl are fiecare copil. Cum va fi posibil acest lucru? Ministrul Ligia Deca explică:

Vorbim despre o schimbare de paradigmă. Nu este vorba de curriculum la decizia şcolii, ci va fi vorba despre curriculum la decizia elevului din oferta şcolii. Ne dorim ca această componentă de opţionalitate să fie una mărită şi mai adecvată potenţialului copiilor. În acelaşi timp, va exista un portofoliu al elevului care, practic, va strânge toate informaţiile despre parcursul educaţional al unui copil, permiţându-ne să intervenim atunci când apar probleme mult mai devreme decât reuşim să o facem acum. În fiecare ciclu de învăţământ există prevederi în lege care leagă mult mai bine consilierul şcolar, dirigintele, familia, celelalte cadre didactice, în aşa fel încât să existe un plan individualizat pentru fiecare elev. De asemenea, prin programul naţional de reducere a analfabetismului funcţional vom avea teste standardizate, anuale, care să ne permită să vedem unde trebuie insistat, unde putem merge pe un nivel superior de complexitate pentru copiii capabili de performanţă înaltă ş.a.m.d. Deci, vorbim despre nişte legi mult mai axate pe nevoile elevului.

Cât despre cadrele didactice, ce se va schimba în salarizarea, dar şi în evaluarea activităţii lor? Ligia Deca: Ministerul Educaţiei împreună cu principalele federaţii sindicale am lucrat, în ultimele luni, la cum ar trebui să arate grilele de salarizare în contextul noii legi a salarizării. Am transmis aceste documente încă din luna februarie Ministerului Muncii, în ideea unui ajutor pentru definitivarea propunerii pentru Educaţie în legea salarizării. Au fost discuţii şi direct cu federaţiile sindicale, dar şi între federaţiile sindicale şi reprezentanţii partidelor din coaliţia de guvernare. Cât despre evaluarea activităţii cadrelor didactice, am agreat să explorăm împreună cum putem adecva instrumentele pe care le avem deja, precum gradaţia de merit, dar şi cum putem implementa noi instrumente, de exemplu acel instrument prin care 2% din fondul de salarizare se află la dispoziţia directorului, pentru a putea motiva cadrele didactice care se implică mai mult în proiectele şcolii.

Deocamdată, cifrele arată că abandonul școlar este una dintre marile probleme ale școlii românești, potrivit Eurostat, România înregistrând cel mai mare procent din Europa de copii care părăsesc școala. Cel mai pronunțat este abandonul din mediul rural. Apoi, problematic este și analfabetismul funcțional, măsurat în testele PISA susținute de elevii români în vârstă de 15 ani. Punctajul obținut de ei este cu mult sub media europeană. Altfel spus, un număr considerabil de copii români de 15 ani nu reușesc, de pildă, să înțeleagă ce citesc. Lipsa profesorilor din școli și a personalului școlar calificat este o altă problemă rămasă nerezolvată de ani de zile. La examenele de titularizare din ultimii ani procentele de promovare sunt de natură să îngrijoreze. Nu sunt de trecut cu vederea nici violența în școli și consumul de substanțe interzise – tot mai frecvente în ultima perioadă.

Or, contestatarii proiectului prezidențial România Educată spun că acesta nu a pornit de la problemele concrete existente, ci este doar o colecție de generalități. De aceea, cred că, în ciuda schimbărilor pe care le vor aduce, Legile ce decurg din proiect mai mult vor încurca decât vor rezolva problemele existente.

Pentru aplicarea reformelor avute în vedere prin noile acte normative vor fi alocate peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat la Bruxelles. Rămâne de văzut dacă, odată ajunși la destinatari, banii își vor dovedi utilitatea prin creșterea calității învățământului românesc!