Părinţi plecaţi la muncă în străinătate, copii rămaşi acasă

De câţiva ani buni, România se confruntă cu un nou fenomen social, cu impact major asupra copiilor şi anume migraţia părinţilor către ţările cu o economie mai dezvoltată.

România Internațional, 18.01.2017, 09:54

De
câţiva ani buni, România se confruntă cu un nou fenomen social, cu impact major
asupra copiilor şi anume migraţia părinţilor către ţările cu o economie mai
dezvoltată. Pentru un trai mai bun, mulţi părinţi pleacă lasându-şi copiii la
rude. Dacă din punct de vedere material se pot acoperi unele nevoi şi dorinţe,
din punct de vedere emoţional plecarea unui părinte sau chiar a ambilor lasă
goluri imense în sufletele celor mici. Aceştia trăiesc o adevărată dramă, căci
nimic şi nimeni nu va putea înlocui, vreodată, lipsa unui părinte. Ei se simt
abandonaţi şi se confruntă cu dificultăţi de ordin emoţional, social şi
educaţional. Psihologii spun că dorul faţă de părinţi se manifestă prin
depresie, însingurare, stimă de sine scăzută, vinovăţie, subapreciere. Mai
mult, copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate manifestă o scădere a
motivaţiei pentru şcoală, pentru viaţă. Unii dintre ei au chiar tendinţe
suicidale, pentru că nimeni nu le înţelege suferinţa. Cifrele raportate de
către autorităţi sunt mult depăşite de realitate. Vorbim de un număr de 94.662
de copii pe care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului
şi Adopţie l-a prezentat ca ultimă raportare, din care 20.560 cu ambii părinţi
plecaţi şi 12,837 cu părinte unic susţinator plecat, aceştia deci fiind copii
care au rămas în grija unei rude. Pe de altă parte, unele studii au estimat un număr
de 350.000 de copii care sunt în
această situaţie, ceea ce înseamnă 10% dintre copiii României.

Petruţa
Soare are în grijă de doi ani o nepoţică în vârstă de 9
ani. Părinţii ei sunt plecaţi în Anglia
şi vin acasă de două ori pe an. Copilul este fericit pentru că e copleşit de daruri Deocamdată nu duce ( dorul părinţilor) pentru că vorbeşte în fiecare seară
cu ei. Ne ajută mult organizaţia Salvaţi Copiii. Acolo copiii sunt în grupuri,
îşi fac temele şi desfăşoară activităţi diverse şi multe, multe excursii.
Copilul este mulţumit pentru că i se fac toate poftele, părinţii din
străinătate îi cumpără tot ce-şi doreşte. Ea, la rândul ei, îi mulţumeşte pe
părinţi cu şcoala, cu rezultatele de la şcoală, iar eu sunt multumită de ea
pentru că învaţă bine şi repet, îi plac foarte mult activităţile pe care
le derulează Salvaţi Copiii, nu poate să stea fără Salvaţi Copiii.

Elena
a plecat în Spania în urmă cu 10 ani. A lăsat la rude doi băieţi elevi la şcoala primară. Deşi petrecea cu ei
2-3 luni pe an, băieţii nu s-au putut adapta, au suferit mult: A fost destul de greu să las doi
copii mici. După 10 ani mi-am dat seama că nu a fost o alegere bună, copiii au
crescut şi am pierdut cei mai frumoşi ani din viaţa noastră. Deşi veneam şi stăteam
cu ei 3 luni pe an, nu a fost suficient pentru a-i creşte şi a-i educa cum
trebuie. Acum nu mă mai ascultă… e prea târziu.

Amploarea
fenomenului copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a dus la
dezvoltarea la nivel naţional a unei reţele de servicii specializate
destinate acestor copii. Organizaţia Salvaţi Copiii a creat astfel de servicii,
adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au
rămas aceştia. Anca Stamin, coordonator programe la Salvaţi Copiii:
Salvaţi Copiii a iniţiat încă din 2010 servicii de sprijin pentru copiii cu
părinţii plecaţi la muncă în străinătate, dar şi pentru persoanele în
grija cărora au rămas aceştia. Prin deschiderea unor programe de tip Scoală
după scoală în cadrul unităţilor de învăţământ. Este vorba de 17 astfel
de programe locale în care copiii vin după orele de curs sau înainte de ele,
îşi fac temele, participă la activităţi pe timp liber împreună cu alţi copiii,
sunt ajutaţi să comunice cu părinţii din străinătate prin mijloace tehnice
beneficiind de internet. Ei mai beneficiază şi de consiliere psihologică care
îi ajută să depăşească această situaţie dificilă. In acelaşi timp, persoanele
în grija cărora au rămas, beneficiază şi ele de consiliere din partea psihologilor
ca să îi ajutesă
înţeleagă nevoile copiilor în această perioadă şi să poată relaţiona mai bine
cu ei. In situaţia în care persoana care-l îngrijeşte pe copil este o rudă, beneficiază de
consiliere cu privire la realizarea procedurii de delegare temporară a
autorităţii părinteşti necesară în situaţia în care un părinte sau ambii
părinţi sunt plecaţi.

Organizaţia
Salvaţi Copiii a lansat încă din 2015 primul serviciu de consiliere telefonică
şi online pentru copiii afectaţi de migraţia economică.
Anca Stamin: Este
vorba despre un serviciu gratuit, 0800070040,
care poate fi apelat de luni până vineri pentru a obţine informaţii şi
consiliere de natură juridică, administrativă, psihologică şi socială. Iar
pentru părinţii din străinătate avem disponibil un număr obişnuit 0314053072 care este apelabil cu tarif normal din
orice ţară. Avem şi o platformă online copiisinguriacasa.ro care are atât o secţiune de ştiri şi
articole interesante pe această tematică, darşi
o secţiune la care oamenii pot adresa întrebări cărora le răspund în timp util
specialiştii de la Salvaţi Copiii.

La
nivel european există peste 1.500.000 de copii afectaţi de plecarea
părinţilor la muncă în străinătate, motiv pentru care la nivelul instituţiilor
europene se caută soluţii. Europarlamentarul Victor Negrescu doreşte să
iniţieze, cu fonduri europene, un program naţional care va fi propus
Parlamentului României. Prin acest
program românii din diaspora vor fi ajutaţi să se întoarcă acasă şi să se
reintegreze pe piaţa muncii din România. Vor fi create mecanisme pentru
recunoaşterea mai rapidă a diplomelor, calificărilor şi a experienţei lor
profesionale, precum şi o integrare mai uşoară a copiilor care au trăit în
diaspora în sistemul educaţional din România.