Părinții vor aer curat pentru copiii lor
Cum calitatea aerului din marile orașe se tot înrăutățește, crește și numărul rapoartelor medicale care leagă poluare de îmbolnăviri și decese.
Christine Leșcu, 13.03.2024, 15:22
Cum calitatea aerului din marile orașe se tot înrăutățește, crește și numărul rapoartelor medicale care leagă poluare de îmbolnăviri și decese. De pildă, în 2021, în București peste 2.800 de morți au fost cauzate de expunerea pe termen lung la pulberile în suspensie. De asemenea, 5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticulare PM10.
Datele acestea au fost centralizate de organizația non-guvernamentală Ecopolis care, de altfel, ajută și grupurile civice, și comunitățile locale să se mobilizeze pentru a combate poluare. Printre ele se află și asociația bucureșteană Părinți de cireșari, compusă în principal din adulţi, preocupați de sănătatea copiilor lor, a locurilor de joacă și a siguranței stradale. Când și cum a început totul ne spune Elena Lucaci, reprezentanta Părinților de cireșari.
„Ne-am coagulat ca grup civic în jurul unui obiectiv comun, Baza sportivă Cireșarii, care a fost închisă timp de 15 ani. Era frustrant pentru noi, pentru părinții să ne plimbăm copiii în jurul unui parc și să nu intrăm ca să ne bucurăm de el. Dar, de fapt, nu am pornit de acolo, ci din jurul unui loc de joacă din parcul Textila, unde era o zonă de nisip dedicată copiilor. Toți părinții le spuneau copiilor să nu se apropie pentru că nisipul era plin de excremente. Am rugat autoritățile locale să vină în nenumărate rânduri să strângă nisipul pentru că era un pericol pentru sănătatea publică. Nu au venit, așa că eu am cumpărat 22 de saci de rafie, am dat lopata de acasă și am strâns mizeria. Sacii i-am lăsat așa, în jurul locului de joacă. Am sunat la ADP și am spus: „Veniți să vă luați sacii!” De acolo am pornit de fapt și eram vreo 20 de mame la locul de joacă, iar grupul s-a mărit din ce în ce mai mult. Acum grupul de de mame a ajuns undeva la 350 de mame.
Așadar, curățenia locurilor de joacă, dar și a spațiilor verzi sunt prioritare pentru părinți. Și, de vreme ce calitatea aerului depinde și de prezența copacilor, a florilor sau a grădinilor, Părinții de cireșari s-au mobilizat și împotriva toaletărilor inutile care răneau pomi perfect sănătoși. Dar, poate că proiectul cel mai eficient al asociației este „Oprește motorul”, o inițiativă simplă – aceea de a-i ruga pe părinți să nu țină motorul pornit în preajma școlilor și a grădinițelor – a ajuns în scurt timp inițiativă legislativă, discutată în Parlament. Elena Lucaci:
„Inițiativa a pornit tot din cartier, de la mame. Suntem cumva înconjurați de artere principale, deci poluarea este intensă în zonă. Vin foarte multe mașini și staționează cu motorul pornit în fața școlilor. Erau câte 5-6 o dată și părinții coborau din mașină, își lăsau mașina cu motorul pornit și se duceau în fața porții să-și ia copilul. Ne-a frustrat foarte mult și m-am bucurat să văd că nu eram eu singura afectată. Eu am și astm și chiar am făcut o criză de astm în fața grădiniței copilului.
Ne-am mobilizat pe grup, am făcut chetă și am printat 50 de afișe plastifiate și le-am pus la școlile din zona și ne-am gandit că un atelier de mediu pentru copii ar fi mult mai important, copiii având o influență foarte mare asupra adulților. Știm și noi pe propria piele. Și asta am făcut până când Ecopolis a lansat un concurs de proiecte. Am participat și noi cu proiectul „Oprește motorul” și a fost unul dintre cele trei câștigătoare. Am ajuns în 23 de școli, la peste 1200 de copii și am început să avem rezultate. Copiii chiar comunicau acasă cu părinții. Îmi spuneau părinții mai des: „M-a terminat copilul ca să opresc motorul și să mergem cu bicicleta la școală.” Deci cumva funcționează.”
În prezent, modificarea Codului Rutier astfel încât să interzică staționarea peste 5 minute cu motorul pornit în orașe și localități este depusă la Senat, urmând a fi discutată. Dar „Părinții de cireșari” nu se opresc aici, ei având în vedere și la inițiativa de a reduce viteza automobilelor până la 30 de km la oră pe străduțele din jurul școlilor. Elena Lucaci ne explică:
„Sunt arterele acestea importante în jur, și cum toate mașinile inundă străduțele mici, pe strada mea, de exemplu, se merge și cu 80 de km la oră. Așa că vrem să facem niște microstudii. Vrem să monitorizăm calitatea aerului pe distanța casă-școală, școală-casă chiar de către copii cu un senzor mobil. O să fie interesant și pentru ei să se implice în acțiune. A fost prioritatea noastră. Și mai ales vrem să implicăm adolescenții, să-i scoatem din Tic-Tok și să îi aducem la întâlniri comunitare ca să se cunoască. Chiar acum două zile am avut un eveniment în cartier pentru siguranța stradală. Am văzut foarte mulți tineri care nu sunt conștienți de ce se întâmplă în jurul lor. Merg pe stradă cu căștile. Iar la eveniment au participat reprezentanți ai Poliției Secției 4 și un instructor de kung-fu care ne-a învățat tehnici de autoapărare. Și a fost foarte interesant, dar e foarte greu sa aduci adolescenții la evenimente de cartier.”
Greu este, de asemenea, să-i mobilizezi și pe adulți, să ții piept pesimismului și, mai ales, să reziști în fața detractorilor și a celor care-și văd confortul deranjat de acest tip de inițiative. Dar, deși are momente de oboseală și descurajare, Elena Lucaci își revine ajutată tot de ceilalți părinți de cireșari.
