Responsabilitatea la români

Pentru a verifica nivelul responsabilităţii financiare e nevoie ca ea să fie plasată în contextul mai larg al responsabilităţii generale.

Christine Leșcu, 07.03.2018, 10:33

Pentru a verifica
nivelul responsabilităţii financiare e nevoie ca ea să fie plasată în contextul
mai larg al responsabilităţii generale. Este ceea ce a făcut şi filiala
românească a Raiffeissen Bank, comandând un studiu sociologic despre
responsabilitate, studiu care evidenţiază, încă o dată, discrepanţele şi
paradoxurile din percepţiile despre sine ale românilor. De pildă, conform
acestui sondaj, 97% dintre români se consideră
responsabili, dar numai 8% consideră că societatea românească este responsabilă
per ansamblu. În acelaşi timp, 89% dintre cetăţeni se simt responsabili faţă de
societate. Cum pot fi interpretate aceste rezultate, ne spune sociologul Barbu
Mateescu: Este o disonanţă foarte puternică, ea a mai fost
întâlnită şi în cazul altor studii antropologice referitoare la bunul simţ al
românilor. Această disonanţă poate fi redusă la o formă foarte simplă: eu am
atributul sau valoarea X, dar foarte puţini alţi oameni o au, spre nimeni. În
privinţa responsabilităţii, ca şi în cazul altor teme, există senzaţia că
fiecare îşi face treaba şi este corect.

Dar
cum s-a ajuns la această percepţie? Barbu Mateescu: Sunt două aspecte. Primul ţine de moştenirea
comunismului care a avut drept efect, în toate ţările unde a acţionat acest
regim, o slăbire a încrederii în comunităţi. În regimul comunist, comunităţile
erau formale, erau instituite şi controlate din afară, nu de către cetăţenii
care le alcătuiau. În al doilea rând, este vorba de combinaţia dintre un spirit
critic foarte dezvoltat, extins la nivelul întregii societăţii, unde se
consideră că lucrurile merg prost, şi o părere foarte bună despre sine.

O exemplificare în acest sens o reprezintă
datele despre responsabilitatea faţă de mediu: 95% dintre români se simt responsabili faţă de mediul
înconjurător într-o ţară penalizată de instituţiile UE pentru colectarea şi
selectarea deficitară a deşeurilor. Barbu Mateescu: Responsabilitatea faţă de mediu e
considerată de populaţie mai importantă decât responsabilitatea faţă de
prieteni, faţă de colegi, de şefi sau de subalterni. Vine pe locul doi, după
responsabilitatea faţă de familie. Această responsabilitate faţă de mediu e
considerată foarte importantă în oraşele mari şi foarte mari din România: cu
cât mai mare este o localitate, cu atât această responsabilitate e considerată
mai importantă. Asta probabil indică efectele poluării care sunt resimţite
altfel într-un oraş mare ca Bucureşti faţă de unul mic ca Fălticeni. Totuşi, în
acelaşi timp, responsabilitatea faţă
de mediu este văzută de majoritatea românilor ca manifestându-se la un nivel
foarte redus. De pildă, ea ar fi echivalentă cu efortul de a găsi un coş de
gunoi pe stradă în loc de a arunca pe jos un ambalaj. În România, nu a existat
o activitate prea efervescentă a ong-urilor de mediu sau o dezbatere publică
amplă pe teme ecologice. Mai degrabă, au fost doar câteva subiecte disparate
care au ajuns în prim-planul agendei publice.

Mai există, însă, şi o
altă grilă de interpretare a acestor date. Responsabilitatea faţă de mediul
înconjurător e percepută de români ca fiind importantă şi în condiţiile în care
pentru ei, responsabilitatea faţă de ceilalţi (societate, familie, persoane
care nu se pot ajuta singure) e situată la cote mari: 98% dintre români se simt responsabili faţă de familie,
92% faţă de prieteni, 91% faţă de persoane care nu se pot ajuta singure, 88%
faţă de colegi şi 85% faţă de şefi.În plus,
conform studiului, 98% dintre respondenţi cred că e important să fii
responsabil pentru a avea succes. Astfel, ideea de succes este şi ea înţeleasă
prin prisma responsabilităţii faţă de celălalt, consideră Barbu Mateescu: Principalul punct de referinţă al societăţii româneşti este familia precum
şi relaţia cu cei foarte apropiaţi: părinţii, soţul/soţia, copiii sau
copilul. În mod cert, succesul este
interpretat şi prin menţinerea coeziunii familiale, chiar şi la modul formal,
şi prin asigurarea educaţiei copilului pentru ca acesta să aibă un statut
social şi financiar decent odată ce ajunge adult. Când vine vorba despre
aspectele financiare şi definiţia succesului din punct de vedere financiar,
probabil şi din cauza ultimei crize economice, majoritatea românilor sunt
prudenţi. Ei consideră că a avea un stil de viaţă cumpătat – fără datorii sau
cu datorii plătite repede – este suficient şi este adecvat pentru succesul în
viaţă.

Preferinţa pentru stilul de viaţă cumpătat şi responsabil, în accepţia
românilor, apare cu claritate în alte date ale studiului: 9 din 10 români spun
că-şi plătesc datoriile la timp, 8 din 10 susţin că cheltuiesc doar cât îşi
permit, iar 6 din 10 respondenţi arată că vor să economisească, în timp ce doar
o treime dintre aceştia reuşesc să pună bani deoparte. În aceste condiţii, cum
ar arăta portretul-robot al românului responsabil, l-am întrebat pe Barbu
Mateescu: Cred
că responsabilitatea depinde foarte mult şi de circumstanţe specifice, de
traiectoriile existenţiale. De pildă, ea are o anume definiţie într-o
localitate din Transilvania unde există un capital local destul de mare şi unde
nu au existat mari probleme cu locurile de muncă. O cu totul altă interpretare
are responsabilitatea într-o localitate în aparenţă similară din Moldova, dar
unde locurile de muncă disponibile în Transilvania nu există. Asta a dus la o
migraţie masivă a locuitorilor din Moldova în UE. Sunt multe situaţii diferite,
astfel încât responsabilitatea este greu de caracterizat pe scurt. Dar trăsătura
fundamentală rămâne ataşamentul faţă de familie, iar asta subîntinde orice alt
subiect. Firul călăuzitor al acţiunilor responsabile e familia.